Mama Rusia, EU & Unchiul Sam

Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
Mama Rusia, EU & Unchiul Sam jpeg

Recent, în siajul protestelor de la Hong Kong, guvernul Chinei a lansat un „ghid al moralității“ pentru reeducarea cetățenilor care, „în contextul unor schimbări profunde în situația internă și internațională“, riscă să-și „piardă“ identitatea. Cu alte cuvinte, cînd politicile și guvernanța socială se clatină, recurgem la propagandă – cetățenii vor „învăța“, de pildă, prin acest „manual“ să fie onești, politicoși și, cel mai important, să-și respecte liderii politici – prin „respect“ înțelegîndu-se, bineînțeles, supușenie.

Absurditatea grotescă a acestei manevre de propagandă poate stîrni un zîmbet involuntar. Însă, cînd trăiești într-o țară cu un trecut comunist în spate, zîmbetul acela cam îngheață pe buze. Pentru că, nu demult, învățam și noi la școală cum Ceaușescu e liderul absolut pe care trebuie să-l iubim, vedeam reportaje la TV despre străinii depravați – prin străini înțelegîndu-se Occidentul capitalist și ticălos, nicidecum frații ruși –, iar mentalitatea inoculată era că țara noastră e rîvnită de capitaliștii hapsîni pentru frumusețile și bogățiile plaiului mioritic. Dar noi rezistăm, mîndri să ne păstrăm „identitatea“ și refuzînd amestecul „străinilor în treburile interne“.

Imaginați-vă, în România de azi, că politicienii ar impune un manual de moralitate în școli (fabrici și uzine). Că elevii ar fi obligați să „învețe“ supunerea față de liderii politici, iar toată mass-media ar trebui să facă propagandă partidului de la putere. Ne mai putem imagina un asemenea scenariu? Bineînțeles că nu, dar asta pentru că ar fi o chestiune mult prea evidentă, iar după 30 de ani de la Revoluție, putem spune că trăim într-o democrație, iar asemenea măsuri dictatoriale ar fi imediat taxate. Însă propaganda, mai ales în țările democratice, devine cu atît mai periculoasă cu cît nu e (întotdeauna) evidentă și impusă. În spațiul fost comunist se lucrează cu instrumente deja cunoscute, folosindu-se complexul de inferioritate pentru a provoca puternice reacții de defensivă. Străinii vor să ne fure resursele, companiile vor să ne transforme în colonii, Occidentul ne folosește pentru interesele lui oculte.

Și, deși știm că există, deși se organizează conferințe, se țin discursuri și se scriu articole, cred că nimeni nu a reușit să consemneze amploarea acestui fenomen mai bine ca Asociația LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) care, de cîteva luni, derulează o monitorizare a discursului public anti-Occident, atît în țara noastră, cît și în Bulgaria.

Articolele cercetării „Promotorii discursului anti-Occident în România și Bulgaria“ (pe care le găsiți pe site-ul Asociației) nu doar că documentează pas cu pas proporțiile propagandei via Kremlin, dar arată și cît de mult s-au perfecționat metodele aparatului de manipulare – o manipulare venită atît dinspre mass-media, cît și dinspre unii lideri politici, chitiți să ne țină departe, atît la nivel ideologic, de valorile democrațiilor vestice, cît și la nivel economic, de banii investitorilor din Vest.

Bunăoară, un exemplu la nivel economic: Legea off-shore și amendamentele introduse anul trecut de PSD, fără consultări, „peste noapte“, prin care se măreau redevențele pentru resursele de petrol și gazul extrase în România. O inițiativă menită să alunge investitori precum compania americană ExxonMobil și care viza, de fapt, dependența României de Rusia. Eventualele reacții contra acestor amendamente au fost imediat contracarate de o explozie de luări de poziție cu iz patriotard, în virtutea sloganului „Nu ne vindem țara“.

Potrivit monitorizării Asociației LINX, „Sputnik a susținut că românii ar prefera să trăiască în sărăcie decît să pună un preț normal (adică ridicat) la petrol și gaze, Active News (un portal care devine foarte activ în astfel de contexte) a declarat că Marea Neagră este un lac american, de aceea românii vor trebui să-și acorde resursele gratuit, Fluierul (un portal de știri false) a fost contondent în acest sens: vînzarea ieftină a resurselor este o trădare. Politicienii (fie la putere, fie în opoziție) au fost extrem de timizi în legătură cu acest subiect și foarte puține analize bune au fost oferite alegătorilor“.

La nivel politic, un alt episod consemnat în monitorizarea LINX. Cînd Mihai Fifor (fostul ministru al Apărării) a declarat că scutul antirachetă de la Deveselu se ocupă de rachete balistice (în loc să spună interceptoare), gafa a dat apă la moară Rusiei care acuzase, în repetate rînduri, NATO și SUA că încălcă tratatele internaționale cu privire la rachetele balistice, invocînd scuturi antirachetă și menționînd baza de la Deveselu, România fiind folosită, încă o dată, ca pion jucat în relațiile cu SUA. 

Un articol al monitorizării, „Acțiuni politice antioccidentale în România“, desfășurate la nivel guvernamental, este, de altfel, dedicat panopliei figurilor politice din țara noastră care, prin declarații publice, s-au înscris în tiparele propagandei ruse – propagandă care s-a simțit mai ales în preajma protestelor din 10 august 2018. „Stilul rusesc: protestatarii au fost manipulați de forțe străine rele, plătite de companii multinaționale care urmăreau să fure resursele naturale românești etc. Cea mai uimitoare dezvăluire în acest context a fost cea făcută de liderul PSD, Liviu Dragnea: patru bărbați au încercat să-l ucidă (!) și Soros nu era străin de asta (!). Toată această propagandă a fost exportată la Bruxelles, printr-o scrisoare semnată de Viorica Dăncilă (din care a lipsit, totuși, referința la tentativa de omor a lui Dragnea).“

Monitorizarea LINX reușește să și cuantifice propaganda din mas-media. Astfel, în articolul, „Mai, luna urii – frenezia anti-UE în România“, propaganda anti-UE în România, în cifre, arată astfel: din 610 articole considerate antioccidentale, 530 erau antieuropene sau mai degrabă anti-UE. Aproape 40% din acestea, mai mult de 220 de articole, au fost etichetate drept „știri părtinitoare“. Campionii: Evenimentul zilei (36), Știri pe surse (35), Cotidianul (16 ). Urmează Mediafax (12), Sputnik și Jurnalul național (11 fiecare). „Frenezia“ nu s-a limitat doar la luna mai. LINX consemnează, într-un alt articol, „Sputnik organizează agenda României în iulie“, că peste 1.300 de articole din mass-media românești din luna iulie au avut subiecte antioccidentale. Aproape 60% au fost anti-UE. 

În cel mai recent articol al monitorizării LINX, „Septembrie, bîntuit de justiție în România“, aflăm că, din 1.500 de articole mass-media cu iz antioccidental, aproximativ 900 s-au concentrat pe subiecte anti-UE, iar restul de 600 au fost legate de subiecte anti-SUA.

Propaganda anti-UE a vizat, în primul rînd, votul primit de Laura Codruța Kövesi în Consiliul European. Jurnalul și Național au preluat o postare a lui Călin Popescu Tăriceanu de pe Facebook, în care acesta spunea că Kövesi a fost votată pentru poziția de procuror-șef al Parchetului European printr-un „proces strict politic care nu are nimic de-a face cu performanța“, făcînd trimitere la un episod din istorie cînd Ceaușescu a fost plimbat de Regina Angliei cu trăsura. „Britanicii nu erau fermecaţi de personalitatea lui Ceauşescu. Ei voiau doar să-şi tragă nişte miliarde de la România pentru economia lor, gripată prin unele sectoare. Desigur, au constatat mai apoi pe pielea lor că nu se puteau face afaceri cu un individ precum Ceauşescu, dar asta e deja altă poveste.“

Ceea ce a urmat ține de domeniul fantasticului. Sputnik a sugerat că votul poate fi anulat, acuzîndu-l pe președintele Klaus Iohannis că a comis un abuz care a dus la acest vot (Kövesi fiind „omul americanilor“). Fostul premier Viorica Dăncilă a precizat că Kovesi a fost anchetată la București. Lumea Justiției și Antena 3 au citat-o pe Norica Nicolai, susținînd că „acțiunile politice din culise orchestrate de Franța și Germania au făcut din Kövesi primul șef al Parchetului European“. În același carusel al propagandei a urcat imediat și Cotidianul, publicînd un articol: „Cine va conduce Parchetul UE: pedestrașa Kövesi, SRI sau FBI?“. După o săptămînă de la vot, Tăriceanu o acuză public pe Kövesi că e „mediocră profesional, slugarnică și duplicitară“, iar Sputnik titrează că „Bugetul lui Kövesi ca șef al Parchetului European vine ca o mare dezamăgire pentru fosta șefă anticorupție, obișnuită cu banii fără număr puși la dispoziție de statul paralel care a asigurat sume uriașe pentru DNA“.

Bineînțeles, sînt doar cîteva exemple spicuite din ampla monitorizare. Și doar din România. De la identificarea tipurilor de propagandă la temele cele mai atacate (Justiție, resurse, proteste publice) la fake-news-uri (ca acelea legate, la noi, de epidemia de pestă porcină), monitorizarea LINX nu înseamnă doar o riguroasă consemnare a luărilor de poziție din spațiul public, de la noi și din Bulgaria, ci un memento și un avertisment.

Pentru că, vorbind despre Occident, cît de mult distingem granița dintre problemele reale cu care se confruntă „vesticii“ și cît ne lăsăm prinși în manipularea venită dinspre Mama Rusia, o „mamă“ degenerată de sentimentul de posesiune, care se încăpățînează să ne țină departe de valorile democratice, strîngîndu-ne cu ghearele, încă, lîngă poalele sale?

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.