Limba şi istoria nu sînt de ajuns

Victor BABIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Dosarul Moldova" este un eşec pentru România. De la entuziasmul plin de speranţe al anilor '90, la bilanţul nesemnificativ de azi este un pas mare, care a fost făcut cu nepermisă uşurinţă. Politica românească faţă de Republica Moldova a fost construită pe ideea recuperării Basarabiei ca teritoriu românesc. Această ideologie, populară în România, a fost promovată indirect la nivelul politicii de stat (deoarece conjunctura internaţională nu o permitea altfel), prin menţinerea ca obiectiv al politicii externe a dezavuării tratatului Ribbentrop-Molotov în relaţia cu Rusia şi, direct, prin susţinerea politică explicită a partidului unionist din Moldova (PPCD) - chiar dacă această susţinere a fost oscilantă. Dar amintita ideologie românească afecta interesele atît ale clasei politice moldoveneşti, cît şi ale populaţiei: pentru politicienii moldoveni, succesul pretenţiilor româneşti echivala cu pierderea puterii, iar pentru populaţie însemna acceptarea unui statut oarecum inferior. Politicienii de la Bucureşti au ignorat faptul că amintirea administraţiei româneşti a Basarabiei din perioada interbelică era negativă în rîndul populaţiei basarabene (inclusiv în cea românească). Adoptarea la modul oficios a unei ideologii de tip România Mare a adus România în poziţia de a fi - alături de Rusia şi Ucraina - un pretendent la dominaţia politică asupra Moldovei, cu slăbiciunea, esenţială, că dintre aceste trei state, România era singurul care pretindea doar "să ia" de la această Moldovă - suveranitatea, dar nu avea nimic de oferit în schimb (în condiţiile în care Rusia oferea resurse energetice, iar Ucraina - o posibilă suveranitate asupra Transnistriei). Statul român a încercat să forţeze recunoaşterea internaţională a intereselor sale în Republica Moldova, cu prilejul conflictului transnistrean - acordînd asistenţă militară Chişinăului (dar insuficientă şi slab susţinută diplomatic) şi încercînd să devină unul dintre garanţii procesului de pace. Eşecul previzibil al unei asemenea încercări nu a făcut decît să afecteze relaţiile României cu Republica Moldova (precum şi relaţiile cu Rusia şi Ucraina). Singura cale în care România mai conservă un mod de a "reintra" cu Moldova într-o relaţie avantajoasă este acela de a fi un "catalizator" pentru relaţia Republica Moldova - Uniunea Europeană. Aderarea la UE modifică raporturile dintre România şi Republica Moldova (în acelaşi fel în care s-au modificat raporturile dintre Ungaria şi România). România nu ar mai putea revendica unificarea cu Basarabia altfel decît în cadrul şi prin intermediul UE. În felul acesta se elimină una dintre cele mai mari piedici, în primul rînd de natură psihologică, în apropierea dintre cele două ţări. În acelaşi timp, a avut loc o cotitură politică esenţială în Republica Moldova: aderarea la UE a devenit un obiectiv politic strategic al conducerii de la Chişinău. NU cred că acest obiectiv este conjunctural. El are două baze puternice: (1) evoluţiile raporturilor de forţe dintre UE/ SUA şi Rusia şi (2) populaţia Republicii Moldova, care este mai "integrată" în UE decît conducerea politică a ţării (25% din populaţia activă a Moldovei lucrează în străinătate, cei mai mulţi în UE!). Trebuie să depăşim superstiţiile ideologice: limba comună şi istoria comună NU reprezintă o bază suficientă pentru relaţiile româno-basarabene; ajutoarele conjuncturale acordate Moldovei NU au avut şi nu au un rol semnificativ. Moldova dintre Prut şi Nistru trebuie tratată acum nu ca un obiectiv naţional - acela de a da satisfacţie unei ideologii naţionaliste autohtone - ci ca un obiectiv internaţional - acela de a juca un rol strategic în expansiunea spre Est a UE/ SUA. Primul obiectiv strategic al României în regiune constă în construirea unei infrastructuri româneşti în Republica Moldova în: a) Transporturi (autostrăzi, căi ferate şi aeriene, conducte, transport de curent electric, curăţirea Prutului pentru a deveni navigabil); b) Finanţe (sucursale bancare în Moldova; sisteme de credite şi de asigurare). Colaborarea economică România - Republica Moldova a fost, pînă acum, lăsată la dispoziţia societăţilor din judeţele româneşti limitrofe Prutului. Nu a existat niciodată o strategie naţională a pătrunderii în Republica Moldova, iar încercările care s-au făcut nu au fost coordonate, au fost haotice şi izolate, ezitante şi neconvingătoare. c) Cultură. Prezenţa culturală a României în Republica Moldova este nesemnificativă (nu avem nici măcar un centru cultural la Chişinău). Cu toate acestea, există o oportunitate excepţională - nevoia de legitimitate culturală de tip occidental a elitelor politice, culturale şi economice ale Moldovei. Bucureştii (Cluj-Napoca, Iaşi etc.) pot juca faţă de Chişinău rolul pe care oraşe din centrul şi vestul Europei (Budapesta, Viena, Berlinul, Parisul etc.) l-au jucat, pe parcursul istoriei, pentru elitele româneşti. Pentru toate acestea, România trebuie să depăşească discursul retoric cu privire la Moldova de dincolo de Prut şi să înlocuiască podurile de flori cu punţi autentice. Victor Babiuc a fost ministru al Apărării Naţionale (1996-1998), iar în prezent este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie. * "În octombrie, gîndurile multor coreeni, aşa-numiţii Ťorfani ai războiului rece», care trăiesc în singura naţiune divizată existentă în acest moment în lume, s-au îndreptat spre unificarea Germaniei." (Lee Hae-Young, Korea Focus, preluat de Ziua, 13 ianuarie 2006)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.