La o aniversare

Mirona VRĂJITOR
Publicat în Dilema Veche nr. 132 din 3 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Asociaţia "Sfînta Ana" este singurul ONG care a răspuns cererii mele de a face voluntariat, ofertă trimisă pe e-mail la cel puţin şapte organizaţii. La Asociaţia "Sfînta Ana" am lucrat ca voluntar la începutul anului 2006, pentru o scurtă perioadă, extrem de importantă pentru mine. "Sfînta Ana" a fost fondată în anul 1996 de părinţii şi rudele unor copii şi adolescenţi cu handicap mintal sever. Iniţiativa a avut-o dna Gabriela Scraba, mama fetiţei C., diagnosticată cu autism sever. Din anul 2000 funcţionează şi Centrul de Zi "Sfînta Ana", care - îmi spune Gabriela Scraba - "este cel mai mare centru de zi pentru copii mari şi tineri cu handicap mental sever din România". Copiii de aici nu îndeplinesc, din cauza handicapului sever, condiţiile necesare înscrierii în şcoli speciale. Micuţii sînt primiţi indiferent de situaţia materială a familiei şi sînt evaluaţi periodic de personalul centrului. În cazul fericit în care sînt semnalate progrese care le permit înscrierea într-o instituţie specială, nu mai rămîn în centru. Anda Stanciu, director executiv al asociaţiei, mi-a povestit de cazul unui copil în vîrstă de şase ani diagnosticat cu autism, care, deşi ştia să citească, nu putea fi integrat într-o şcoală pentru că nu suporta compania celorlalţi copii. După un an şi jumătate la Centrul "Sfînta Ana", a putut fi mutat la o şcoală specială şi acum este în clasa a patra. "Pe lîngă accesul în şcolile speciale, încercăm obţinerea unui grad cît mai ridicat de autonomie personală, în perspectiva unui trai independent în locuinţe protejate - spune Anda Stanciu. Un autist este uneori ca un copil de doi ani vioi, care-ţi trage feţele de masă şi poate face asta toată viaţa. Tot ce ne propunem noi este să sprijinim familia să-l înţeleagă, să-i răspundă, să comunice cu el." C., fetiţa dnei Scraba, a fost diagnosticată cu autism la trei ani şi jumătate, după mai multe diagnostice greşite: "Nici nu auzisem vreodată de boala asta! La noi abia de prin ’95-’96 a început să se pună mai serios problema autismului. Eu am avut noroc, există părinţi care au copii de treizeci de ani cînd află că sînt autişti!". Acum părinţii care au copii suferinzi de această boală pot găsi la Centrul "Sfînta Ana" îndrumare, înţelegere şi pot discuta cu un psiholog. "Experienţa mea foloseşte şi altora", îmi spune dna Scraba. Asociaţia are multe planuri, dar nu şi fonduri. Clădirea în care funcţionează a fost cumpărată în anul 2000 cu ajutorul Organizaţiei Stichting Kinderpostzegels Nederland, care le-a pus la dispoziţie şi un microbuz. Dar spaţiul nu mai este suficient. "Avem nevoie de camere de relaxare, ei sînt hiperkinetici, se mişcă foarte mult şi e important să fie supravegheat fiecare în parte! Au nevoie de locuri separate faţă de ceilalţi copii bolnavi. Dacă am avea camere separate, am putea aranja un loc special pentru copiii autişti şi poate ne-am putea permite să aducem un specialist, deşi nu prea ştiu să fie mulţi specialişti în România!, îmi spune dna Scraba oftînd. Anul acesta am auzit pentru prima oară de un training de formare a personalului pentru lucrul cu autiştii. Am încercat să participăm, dar era la Iaşi şi trebuia să plăteşti cazare, masă şi nu aveam banii necesari. Au fost programe pe care le-am accesat şi nu am reuşit să obţinem nimic! Ne-ar ajuta enorm dacă am găsi un finanţator pentru asemenea proiecte! În plus, nu există o coordonare între proiecte, un sponsor să asigure banii pentru participare şi altul să asigure training-ul acolo. Problema numărul unu rămîne însă cea a specialiştilor în tehnica lucrului cu copiii autişti. Avem opt autişti aici, în centru, şi nu seamănă unul cu altul. Sînt complet diferiţi şi e foarte greu să lucrezi cu ei! Am avea nevoie de nişte jocuri de stimulare, dar sînt foarte scumpe! Iar pentru aceşti copii suprastimularea este esenţială! Doar aşa poţi să-i ajuţi! Vrem să facem tabere speciale pentru copii cu autism, dar finanţările sînt tot mai puţine. Marea majoritate a finanţărilor a venit pînă acum de la organizaţii străine. World Learning ne-a sprijinit mult prin programul ChildNet, finanţat de USAID. Dar acum americanii se retrag pentru că intrăm în Uniunea Europeană. Noroc că există parteneriatele cu statul, care asigură din 2001 salariile pedagogilor, ceea ce e imens! Oricum, familiilor care au copii la Centru le este mai uşor. Am făcut excursii împreună. Avem petreceri la sfîrşit de an, şedinte cu părinţii ca la o şcoală normală. Şi au şi ei o senzaţie de normalitate. Sînt copii care atunci cînd au venit aici nu ştiau ce este un leagăn! Fuseseră ascunşi. Cînd îi vezi pe alţii ca tine îţi mai creşte moralul, începi să ai încredere." C., fetiţa dnei Scraba, împlinise azi 15 ani. Nu reacţionase nicicum la urări. Tocmai îşi primise buletinul, deşi ar fi preferat o îngheţată care întîrzia.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.