Între cifre şi calitatea vieţii

Georgiana ILIE
Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Între cifre şi calitatea vieţii jpeg

Îmbătrînirea populaţiei României este inevitabilă. Ce facem pentru a le asigura o viaţă demnă vîrstnicilor depinde însă de noi, ca societate şi ca stat. 

La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României a scăzut, pentru prima oară din anii ’70, sub 20 de milioane de locuitori. Dintre aceştia, 16,5% au peste 65 de ani – adică 3,29 milioane de oameni. Cifra este în creştere, deşi populaţia României a scăzut constant, în ultimii 24 de ani. Şi va continua să crească pînă la 4,1 milioane în 2030, 4,9 în 2040 şi 5,6 în 2050. Populaţia totală în 2050, în schimb, conform Institutului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“, va fi de 16,3 milioane. Asta înseamnă că peste 34% din populaţia României va avea peste 65 de ani. Dincolo de presiunea asupra sistemului de asigurări sociale (pensii şi ajutoare sociale), această populaţie tot mai mare, cu speranţă de viaţă din ce în ce mai ridicată, va avea nevoie de servicii sociale şi medicale specifice.

Problemele de azi ale populaţiei vîrstnice sînt un indicator foarte bun a ceea ce se va întîmpla peste 20-30-40 de ani.

• Veniturile vîrstnicilor sînt foarte mici, la limita subzistenţei. Pe măsură ce populaţia activă va scădea şi ponderea vîrstnicilor va creşte (raportul contribuabil/populaţie dependentă, incluzînd copiii, va fi de 1:9), ele vor scădea şi mai mult, pînă la nivelul la care sistemul de pensii nu va mai exista. Pensia medie lunară în România, la 31 martie 2014, conform INS, a fost de 845 de lei (raportat la 5,3 milioane de pensionari, pentru că vîrsta reală de pensionare nu este de 63-65 de ani, cea legală, ci de 54-56), adică jumătate din salariul mediu net pe economie. Raportul Eurostat „Îmbătrînirea activă şi solidaritatea între generaţii“, publicat în 2012, cu ocazia Anului European pentru Îmbătrînire Activă, spune că 31,1% dintre bătrînii singuri din România au dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa iarna, 4 din 10 nu îşi pot asigura o hrană adecvată (adică o masă cu peşte sau carne, la cel puţin două zile), 92% nu îşi permit o vacanţă. 882 de mii de vîrstnici trăiesc singuri, 1,171 milioane locuiesc cu partenerul şi aproape 600.000 cu familia apropiată (copiii). Fundaţia „Principesa Margareta“ atrăgea atenţia, la începutul acestui an, că 645.000 de vîrstnici nu doar că locuiesc singuri, ci şi suferă de singurătate, şi încerca să creeze o reţea naţională de voluntari pentru ei.

• Speranţa de viaţă sănătoasă – cît pot trăi oamenii fără o dizabilitate şi fără o boală cronică – este în scădere, deşi speranţa de viaţă este în creştere, aşa cum arată un studiu anual al Acţiunii Comune a Sistemului Informaţional European privind Sănătatea şi Speranţa de Viaţă. Ce înseamnă asta? Că, deşi oamenii trăiesc mai mult – speranţa de viaţă la 65 de ani este de 17,5 ani pentru femei şi 14,3 ani pentru bărbaţi, şi a crescut cu 1,5 ani în deceniul 2001-2011 –, calitatea vieţii lor este mai proastă: la 65 de ani, femeile pot spera la 4,7 ani de viaţă independentă şi bărbaţii la 5,3. (În UE25, media este de aproape 9 ani.) Asta în condiţiile în care, la femei, în 2007, era de 7,8, iar la bărbaţi, de 7,7. Mai detaliat de atît, femeile se pot aştepta la 4,7 ani de viaţă fără boli cronice şi dizabilitate, 7,5 ani cu mobilitate redusă şi 5,3 ani cu mobilitate sever limitată. Bărbaţii au în medie 5,3 ani independenţi, 6,2 ani cu mobilitate redusă şi 2,8 ani cu mobilitate sever limitată. Deci femeile au nevoie de sprijin mai mult de 12 ani, iar bărbaţii – 9.

Serviciile rezidenţiale (căminele de bătrîni) sînt insuficiente. Pentru toţi cei care au nevoie de asistenţă parţială sau permanentă, existau, la sfîrşitul anului 2012, doar 203 cămine rezidenţiale (jumătate publice, jumătate ale ONG-urilor, cu servicii decontate parţial de stat), cu mai puţin de 10.000 de locuri. În 2013, Guvernul a lansat o linie de finanţare pentru transformarea a 67 de spitale ineficiente în cămine, dar doar 21 dintre cereri au fost aprobate şi în final doar 18 s-au deschis, suplinind, cu mai puţin de 1000 de locuri, oferta existentă. Programul a fost prelungit pentru a le da şi celorlalte spitale posibilitatea să acceseze fondurile.

• Serviciile la domiciliu sînt şi mai reduse. Conform SenioriNET, reţeaua furnizorilor de servicii la domiciliu pentru vîrstnici, peste 20% din populaţia vîrstnică are nevoie de servicii la domiciliu, dar doar 0,23% dintre ei o primesc. Numai în 2013, 81% dintre furnizori au primit cereri peste capacitatea lor. În ultimii doi ani, statul nu a dezvoltat nici un serviciu nou de acest tip iar 85% dintre ONG-urile care fac asta nu au primit nici un ban public. • Cheltuielile pentru sănătate sînt în creştere. Raportul Eurostat arată că aproape jumătate dintre europenii peste 65 de ani (EU-27) au fost la medic în medie de şase ori în anul precedent, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce ponderea vîrstnicilor creşte, presiunea pe sistemul de sănătate creşte şi ea. România are cel mai mic buget pentru sănătate (5,7% din PIB, faţă de 12% în Olanda) şi cea mai mică sumă alocată îngrijirii vîrstnicilor (0,1% din PIB, faţă de 2,3% în Suedia). Suma mică alocată de România şi alte 10 state mai sărace din UE nu e întîmplătoare, spune raportul: în aceste ţări, statul se aşteaptă ca familia să ofere această îngrijire (în ţările nordice, unde sumele sînt mult mai mari, paradigma este că statul e responsabil de vîrstnic şi trebuie să protejeze familia de povara îngrijirii permanente). Proiecţiile spun că sumele alocate cheltuielilor de sănătate şi îngrijire pe termen lung pentru vîrstnici vor creşte în medie cu 2,4% din PIB, pînă în 2060, ceea ce, împreună cu creşterea cheltuielilor pentru pensii, va pune presiune foarte mare pe buget. La nivel european, atît cetăţenii, cît şi statele consideră că îngrijirea la domiciliu – în familie, dar cu sprijin financiar de la stat – este cea mai sustenabilă soluţie pe viitor (44% dintre cetăţenii UE peste 15 ani preferă această opţiune, instituţionalizării).

În aceste condiţii – venituri mici, speranţă de viaţă sănătoasă redusă, servicii sociale puţine, buget mic alocat sănătăţii şi îngrijirii pe termen lung –, viaţa vîrstnicilor din România este precară şi plină de incertitudini. Creşterea ponderii vîrstei a treia va duce la o degradare continuă a calităţii vieţii, dacă nu se fac investiţii pe termen lung în servicii eficiente şi alternative de finanţare a pensiilor de stat. (G. I.)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.