Influențează-mă dacă poți

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Influențează mă dacă poți jpeg

În vara anului 2018, o influensăriță de modă, beauty & lifestyle a dat startul unei frumoase inițiative de curățare a mediului. După ce-a fost pe plaja de la Corbu în căutarea „sălbăticiei și a liniștii“, dar a descoperit numai „oameni și gunoaie“, a pus piciorul în prag: așa nu se mai poate, trebuie să facem ceva! Cîteva săptămîni mai tîrziu, s-a înarmat cu saci și a pornit – pe plaja Vadu, de data asta – să strîngă pet-uri, farfurii, ambalaje, pe scurt, mult plastic. S-a pozat cu ele și a dat leapșa mai departe altor influensări din online-ul românesc, cu hashtag-ul #CleanRomaniaChallenge.

Pînă aici, toate bune și frumoase. Însă povestea din spate, se pare, e un pic diferită, și chiar a declanșat un întreg scandal la momentul respectiv. Unul dintre comentatori a dat-o de gol: aflat în aceeași zi la Vadu, bărbatul a observat-o cum aduce cu ea sacul plin de pet-uri pe care le-a împrăștiat pe plajă, filmîndu-se și pozîndu-se în timp ce le culegea (de pe o plajă altfel lipsită de gunoaie, susține el), mai tîrziu, cît timp a făcut baie și alte fotografii, a lăsat nesupravegheat un foc (aprins ca să ardă plasticele, a mărturisit candid influensărița), după care și-a strîns lucrurile și a plecat. Dar intenția contează, poate prin leapșa asta se mișcă ceva, s-a apărat fata. Tragem un semnal de alarmă, prin modelul personal, putem încuraja oamenii să pună umărul și să strîngă și ei gunoaiele lăsate de alții, altfel schimbarea are loc lent și anevoios, a subliniat ea într-o postare-răspuns pe blog, apoi a încheiat textul amintind publicului că în curînd urma să înceapă campania ecologistă Let’s Do It Romania, o acțiune națională anuală prin care voluntarii adună gunoaiele din spații publice.

„Cu alte cuvinte, totul n-a fost decît o mare mișcare de marketing?“, îmi vine să întreb. În esență, avem mare nevoie de educație ecologistă. La momentul respectiv, prin leapșa dată altor vedete, campania a transmis mesaje ample de curățare a mediului și, poate mai important, de bun-simț. O asemenea acțiune în social media e cu siguranță mai atrăgătoare decît un panou publicitar realizat de stat, cu mesajul sec „Nu arunca gunoaie!”. Let’s Do It Romania a anunțat că peste 338.000 de voluntari au participat la Ziua Națională de Curățenie din 15 septembrie 2018. Dar cîți oameni poate convinge doar o campanie și cum poate schimba ea mentalitatea unui popor? Și e-n regulă să pornim această schimbare tocmai de la o fotografie complet regizată?

Pînă una-alta, strîngerea gunoaielor din natură reprezintă, de fapt, doar vîrful aisbergului, și nu-i singurul lucru pe care-l putem face pentru mediu. Nici în timpul campaniei, nici după, n-am văzut nicăieri la acești influensări, de pildă, informații despre tipurile de plastic care pot fi reciclate. Nici mesaje ecologiste sau zero waste transmise în mod susținut, despre bureți de vase din materiale naturale, sacoșe textile pentru cumpărături, recipiente reutilizabile, despre cum să nu irosim mîncarea, să călătorim mai rar cu avionul sau să încercăm să folosim surse de energie regenerabilă și nepoluantă. E greu să reciclezi constant și să fii atent la mediu, știu. Să speli fiecare recipient, să-l strîngi separat, să-l duci la containerele speciale (deh, la noi, autoritățile n-au organizat direct în blocuri tomberoane dedicate). A fost nevoie de vreo zece ani și multe amenzi ca să învățăm să strîngem după noi mizeria cîinilor de pe stradă. (De fapt, încă lucrăm la asta.) Probabil o să ne mai ia încă zece ani și multe amenzi ca să pricepem și ce se face cu plasticul.

În plus, tocmai industria fast fashion promovată asiduu de un segment larg dintre influensări e un model nesustenabil pe termen lung, poluant, iresponsabil față de planetă și, în cele din urmă, față de viitorul nostru. Hainele făcute din materiale sintetice, pe care le aruncăm după scurt timp pentru că nu mai sînt la modă, dar și pentru că s-au deșirat, ajung la gropile de gunoi tot mai mari și mai toxice. Se aruncă în jur de 92 de milioane de gunoaie textile anual, notează BBC. Ceea ce mă face să mă întreb: nu-i oare și ceva ipocrizie într-o campanie ecologistă venită de la influensări de modă? Mai ales că, de cele mai multe ori, campaniile făcute de vedetele social media sînt plătite tot de giganții poluanți din lumea modei, cosmeticelor sau automobilelor, iar cele din online-ul românesc nici măcar nu sînt marcate, deseori, drept publicitate. Oare comunitățile strînse în jurul acestor oameni nu cer mai multă responsabilitate? Doi ani mai tîrziu, hashtagul #CleanRomaniaChallenge e ca și inexistent. Și, pentru că-n 2020 n-a avut loc acțiunea anuală Let’s Do It Romania, iată, n-am putut găsi nici măcar o postare sau vreun mesaj eco pe pagina influensăriței de la care am pornit discuția. Dacă nu-i campanie, nu-i nici spirit ecologist.

Autenticitatea în mediul virtual

Aici e buba. Cum m-ar putea influența o persoană care în viața de zi cu zi nu trăiește după principii pe care tot ea le laudă, mai apoi, într-o campanie de imagine? De ce aș crede pe cuvînt un om care are numai fotografii în care rîde și care nu vorbește despre greutăți? De ce discută atît de rar influensării pe teme dificile și le preferă pe cele ușurele? De ce nu scriu bloggerițele mai des despre hărțuire, violență domestică, avorturi, sărăcie, vaccinuri, donare de sînge, condițiile din spitalele de stat, depresie și sănătate mentală, minorități sau educație sexuală? Sînt și unii care o fac, desigur, onest și în afara campaniilor. Pe aceia îi apreciez. Însă ceilalți, acele vedete cu o persona creată cu migală, cu postări atent curatoriate și fațete bine ascunse ale personalității, pe mine, cel puțin, nu mă conving. Credeți că cer prea multe? Asta e, am așteptări mari de la un om care să mă influențeze.

Nu e intenția mea să-i arăt cu degetul pe oamenii ăștia. Nu cred că-i necesar să fim toți activiști, tot timpul. Încerc doar să spun că fiecare dintre noi are un rol în bunul mers al lumii și c-ar fi bine să nu ne ascundem după deget. Fie că-i vorba despre ecologie, drepturile femeii, educație, sănătate sau politică. 

Sursa foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.