„Influenţa germană nu e o formă de dominaţie“ - interviu cu Cristian PREDA

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
„Influenţa germană nu e o formă de dominaţie“   interviu cu Cristian PREDA jpeg

De ce se vorbeşte atît de mult despre criză tocmai în Germania, un stat cu o economie atît de puternică?

Germania e motorul economic al Europei, dar nu poate funcţiona fără restul partenerilor din Uniune. Unii dintre aceşti parteneri sînt într-o criză profundă şi prelungită dincolo de limitele răbdării. Mărfurile nemţeşti sînt foarte prezente nu doar în afara Uniunii, ci şi pe piaţa internă. E vorba, apoi, şi de euro. La un moment dat, cînd criza ţărilor din Sud era la apogeu, s-a evocat un scenariu-catastrofă, şi anume ieşirea din euro a unor state sau chiar renunţarea la moneda comună. Toată lumea ar pierde într-un asemenea caz, dar economia germană ar avea cel mai mult de suferit. Şi atunci, cum să stai cu braţele încrucişate?

În campania electorală din Germania, „chestiunea europeană“ a ocupat un loc important în discursul politicienilor. Agenda europeană aproape că se confundă cu cea de politică internă. Cum vă explicaţi acest fapt?

În politica europeană, experienţa e foarte apreciată. Iar cum Germania e unul dintre statele fondatoare, referinţa europeană a fost interiorizată de elitele politice. Nu e ca în statele recent intrate, pentru care Bruxelles şi Strasbourg sînt capitale străine, cu care ai relaţii externe. În campania din Germania a mai fost ceva care a stimulat dezbaterea, şi anume Alternative für Deutschland – un partid eurosceptic, care a contestat toate opţiunile Berlinului, din ultimii ani, în primul rînd cele referitoare la euro şi la Banca Centrală Europeană. Au fost cît pe-aci să treacă pragul electoral. Va fi interesant ce se va întîmpla la europene, fiindcă în mai toate ţările membre avem mişcări de contestare radicală a soluţiilor adoptate, în ultimii ani, în privinţa crizei economice: Movimento cinque stelle în Italia, Partido X în Spania, UKIP în Marea Britanie, Asociaţia Cetăţenilor Nemulţumiţi din Cehia s-au alăturat populiştilor cu state vechi în politica europeană.

În ce măsură rezultatul alegerilor din Germania şi configuraţia viitorului guvern vor conta pentru Europa?

Stabilitatea politică de la Berlin e importantă pentru toată Uniunea. Alegînd o coaliţie cu SPD, creştin-democraţii confirmă faptul că doresc stabilitate. Orice altă variantă de organizare a guvernării ar fi fost fragilă. Aş mai adăuga ceva. Modelul „marii coaliţii“ e cel folosit şi în Parlamentul European. Compromisul dintre PPE şi socialişti e la baza funcţionării legislativului european. E un compromis onorabil, nu unul care compromite. De ce? Fiindcă asociază cele două mari opţiuni politice proeuropene degajate la nivelul statelor-membre, fiindcă e bazat pe o negociere serioasă şi detaliată a modului în care interesul general poate deveni operaţional. Parlamentul European nu funcţionează, altfel spus, după modelul Westminster al democraţiei, adică pornind de la o putere şi o opoziţie oficială, ci folosind modelul consensual.  

Care e, de fapt, puterea de influenţă a Berlinului în afacerile europene?

Fiind, aşa cum spuneam deja, printre fondatori, Germania e o forţă în politica europeană. Cuplul franco-german funcţionează, chiar dacă uneori mai apar sincope. Dar cum consensul e regula cea mai tare în Uniune, fiecare poziţie a unui stat-membru e tratată cu respect. Spun asta fiindcă în anii din urmă s-au vehiculat, pe de o parte, ideea că Europa e însufleţită de o pasiune imperială şi, pe de alta, că împăratul ar fi german, că am avea un kaiser. Poate spune asta doar cine nu ştie cum lucrează instituţiile europene, indiferent că e vorba despre Parlament sau Consiliu ori, într-un format diferit, despre Comisie. Influenţa germană nu e o formă de dominaţie.  

În Grecia – şi nu numai acolo – se conturează în opinia publică tendinţe germanofobe. Cum vi le explicaţi? Şi cum pot fi depăşite?

Sînt multe surse ale germanofobiei. Un tablou complet ar fi foarte util pentru a ne înţelege pe noi înşine, europenii din diferite colţuri ale Uniunii. În Grecia, şocul crizei a condus rapid la panică şi la identificarea unui „ţap ispăşitor“ în ţara pe care criza a lovit-o cel mai puţin. Dar Uniunea i-a ajutat pe greci cum nu mai făcuse vreodată cu un alt popor. Solidaritatea a calmat majoritatea, dar au rămas, evident, destui nemulţumiţi. Cum, pe de altă parte, unii europeni au considerat că efortul făcut de greci sau de alţi „sudici“ nu e pe măsura ajutorului oferit, s-a găsit un alt „ţap ispăşitor“, şi anume Sudul, descris ca leneş, ineficient, înapoiat. Vechii demoni care ameninţă Europa Unită încă de la crearea ei – radicalismul, aroganţa, intoleranţa – au reapărut. Cum putem ieşi din această criză? Cred că avem nevoie de un amestec de moderaţie, curaj şi solidaritate. Nemţii ne pot, de aceea, mai degrabă ajuta decît încurca pe această cale. 

Cristian Preda este, din 1992, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 pînă în prezent (Polirom, 2011). Este membru al Parlamentului European (grup PPE) din 2009. 

interviu realizat de Matei MARTIN 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.