În spirit arădean

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
În spirit arădean jpeg

Acum trei ani am fost invitat să conferențiez la Arad, în cadrul celei de-a doua ediții a Festivalului de Științe Umaniste. Am fost bucuros de invitație, dar și un pic îngrijorat cînd am văzut „formatul“ acestui festival: vreme de trei zile, șase vorbitori susțineau conferințe de cîte o oră-două, cîte două pe zi, una după cealaltă, prima de la ora 17, a doua de la ora 19. Îngrijorarea mea se referea la public: o să stea cineva să asculte ore în șir două conferințe, una după cealaltă? Mai au românii de azi atîta răbdare încît să urmărească un asemenea maraton al vorbelor? Unde mai pui că tema conferinței era dintre cele mai grele: „Despre adevăr“.

Îmi amintesc că la acea ediție veniseră invitați brilianți, pe care îi admir nespus, precum Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Mircea Mihăieș. Și totuși, mă îngrijoram: mai are cineva în țara asta scoasă din minți și subjugată Facebook-ului răgazul interior să stea de la 5 după-amiaza pînă la 9 și ceva seara să asculte? Doar să asculte? Cu vorba lui blajină, Cătălin Lazurca m-a liniștit. La Arad, lumea e altfel decît în sălbaticul București, mi-a spus. Și nu doar că au venit peste 100 de oameni în fiecare seară, dar au stat toate acele ore, au ascultat în liniște și, judecînd după întrebările pe care le-au pus la finalul fiecărei conferințe, chiar au înțeles și voiau să înțeleagă încă și mai mult și mai bine. Am găsit în acel public – publicul arădean – inteligență și politețe, bun-simț, respect care impune respect, un fel de domnie, de noblețe. Într-un cuvînt, normalitatea la care eu și alții ca mine visăm din ce în ce mai îndepărtat. Cît de diferit față de bucureștenii și ploieștenii printre care trăiesc! Am plecat atunci de la Arad cu sentimentul că, vorba cuiva, nu e totul pierdut în țara mea. Voiam, cumva, să duc în alte locuri acel spirit al arădenilor din acele săli.

Anul trecut am revenit la Arad, la cea de-a cincea ediție a aceluiași festival. Am regăsit același public, cu aceleași maniere și aceeași indestructibilă și tonifiantă normalitate. Eram, oricum, încîntat că festivalul ajunsese, deja, aproape o tradiție: cinci ediții de succes în cinci ani consecutivi. Cînd Cătălin Lazurca mi-a vorbit despre ideea unei dezvoltări a festivalului arădean într-un eveniment de anvergură națională, denumit „Conferințele Dilema veche“, am fost imediat convins. Cred în lucrurile care cresc organic și care au o bază solidă – spiritul Aradului va asigura creșterea, iar succesul Festivalului de Științe Umaniste este baza. În plus, îmi voi îndeplini dorința: să duc ceva din spiritul arădean și în alte orașe ale țării. Sînt fericit să pot construi un eveniment cultural de mare anvergură în spirit arădean!

787 barbu218 1 jpg jpeg

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.