Imaginile din visul lui Rodion

Sorin LUCA
Publicat în Dilema Veche nr. 526 din 13-19 martie 2014
Imaginile din visul lui Rodion jpeg

În anul 2007, înainte să înceapă criza economică şi în România, în plin extaz consumerist marca postintegrare europeană, am reuşit să îmi fac un credit substanţial şi să achiziţionez tot echipamentul minim necesar producţiei de film documentar. Visam să fac film, de paisprezece ani, de cînd încă mai dormeam cu operele lui Beckett şi Ionescu sub pernă. De atunci am rămas cu o convingere: noi, românii, trăim într-o ţară cu rădăcini adînc înfipte în absurd. Ideea de a face film documentar a venit ca o urmare firească. Cum să nu vrei să faci un film în România?

Cum am ajuns la Rodion? Sînt de profesie designer. Criza economică din anul 2009 m-a ajutat din plin: rămas fără comenzi, aveam în sfîrşit timp pentru a reveni la visul meu – acela de a face film. Pe Rodion l-am descoperit din „întîmplare“. „Un portret“ – aşa suna subiectul unui examen la Facultatea de Teatru şi Televiziune din Cluj. Era vorba, dacă ţin bine minte, de cursul lui Dan Curean. Cosmina Pop, studentă la vremea aceea, îşi căuta omul-subiect pentru examen. Întîmplarea face ca Ionuţ Ileşoi, care apare şi în film, să ştie de „mitul“ lui Rodion.

Aşa l-am cunoscut pe Rodion. Ştiam că, la începutul anilor ’80, Rodion era celebru pentru muzica lui. Dar nu am ascultat-o pînă nu am ajuns la el. N-am găsit nicăieri nici o informaţie, nici o trimitere la muzica lui, nici o înregistrare. Cu cinci ani mai devreme, Rodion se mutase la ţară: casa era un fel de laborator în construcţie. Un şantier pe patru niveluri, toate încărcate cu obiecte dintre cele mai felurite, pe care Rodion le organiza încontinuu. La fel făcea cu grădina, cu cîinii şi cu tot ce mai era acolo. După cum bine spunea, ne aflam în micul lui imperiu. Din podul „imperial“, Rodion a coborît cîteva benzi prăfuite. Aşa am ascultat pentru prima dată Rodion G.A. Nu voi uita niciodată impactul pe care muzica lui a avut-o asupra mea. Omul acesta chiar făcuse muzică. Electrizantă. Prezentă. Ce m-a determinat să fac filmul? Muzica lui. Faptul că el nu renunţase niciodată să creadă în ea. Spiritul lui, mai bine spus energia pe care o emana peste tot. Şi dorinţa mea de a cunoaşte şi înţelege în profunzime un om cu adevărat liber. Am început prin a dori să aflu care este cauza obscurităţii lui. Am sfîrşit prin a experimenta secundă de secundă imaginile din vis. Marca Rodion.

Înarmat cu o cameră de filmat şi o plasă de conserve, m-am mutat la Rodion. Deoarece bugetul filmului documentar era inexistent, n-am putut angaja pe nimeni altcineva în acest proiect. Am lucrat singur. Rodion a înţeles din prima clipă cum vom face filmul documentar şi a intrat perfect „în rol“. În prima zi pe care am petrecut-o împreună, am săpat după fosile. La propriu. Timp de trei săptămîni – şi nu exagerez – am căutat în toată casa lui Rodion arhiva cu imagini şi benzi de magnetofon. În final, am găsit-o în podul şurei. Am avut norocul să descopăr şi o peliculă de 16 mm, pe care am digitalizat-o ulterior cu ajutorul lui Tárkányi János şi care constituie, în prezent, singurul document cinematografic al experienţei de zi cu zi a trupei Rodion G.A. În cazul acestei pelicule, este extraordinar faptul că nu e cenzurată sau cosmetizată în vreun fel. Prezintă lucrurile exact aşa cum s-au întîmplat. Încetul cu încetul, pe toată durata filmării, între mine şi Rodion s-a construit o relaţie care a făcut posibilă o experienţă pe care o duc şi o voi duce mai departe cu mine pretutindeni.

Raportul dintre noi – eu, regizor, el, subiect – a fost şi este unul de încredere. Fără ea, nu aş fi putut expune atît de profund viaţa unui om. Ceea ce a urmat a fost o călătorie fascinantă în universul personal al unui mare visător – Rodion Roşca. Un om care iubeşte şi cercetează viaţa sub toate formele ei. Dotat cu o ironie dintre cele mai fine şi avînd exerciţiul reuşitei şi al eşecului de o viaţă, Rodion face „un rol“ de zile mari, cu haz de necaz. Atenţia la detalii, grija faţă de animalele din jur, povestea cîinelui Muchi, relaţia cu oamenii din sat, raportarea la lucrurile sale, precum şi organizarea, recuperarea şi repararea lor sînt cîteva dintre poveştile care construiesc filmul.

Titlul? Nu avea cum să fie altul decât Imagini din vis. Povestit de Rodion, visul descrie şi intuieşte perfect „facerea“ filmului, de la prima pînă la ultima fotogramă. Iar acesta e doar punctul de plecare…  

Mai multe detalii despre realizarea documentarului găsiţi pe site-ul imaginidinvis.ro

Foto: wikipedia.org

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.