Bădărani sau primitivi? Mitocani sau înapoiați? Au fost scrise deja mii de pagini despre bădărănia multor compatrioți, lipsa de civilizație fiind pusă pe seama nesimțirii și nepăsării față de cei din jur. Să fie însă numai nesimțire? Nu credeți că ceea ce observăm e și rezultatul unor înapoieri – de diferite feluri? Simțim efectele acestei înapoieri în fiecare zi, pe stradă, la muncă, în vacanță, acasă, În mass-media.

Pe șosele, primitivismul și înapoierea vin în cea mai mare viteză, de regulă peste cea legală, fără respect față de nici o regulă. Parchează la fel de stupid cum conduc. Din cauza lor, anual mor în România aproape la fel de mulți oameni cît a pierdut NATO în douăzeci de ani de război în Afganistan. Nesimțirea și neglijența sînt susținute și de doze mari de analfabetism și prostie pură, care sînt resimțite în fiecare acțiune. În cele mai multe cazuri, înapoierea nu privește lipsa resurselor materiale. Cei care își duc motoarele la sfințit, încarcă o tonă de icoane pe oglinda retrovizoare și apoi străbat șoselele fără să respecte nici o regulă nu sînt nici aceștia persoane modeste din punct de vedere material. Mental, însă… Doar nepăsare? Să nu fie și o capacitate redusă de a pricepe ceea ce fac?

În vacanțe, primitivul stăpînește fericit și fără complexe spațiul public. Poluează îngrozitor, sonor, olfactiv și vizual. Cu reguli de comportament moștenite din negura istoriei, aduce cu sine spiritul tribal. Murdărește cu prezența sa și a clanului său zonele în care sînt cei mai mulți care au doar o vină. Aceea de a se găsi acolo în același timp cu troglodiții. Să fie de vină – din nou – doar nesimțirea? Nu suferim și din cauza efectelor unor profunde și complexe înapoieri?

Un coșmar al celor care stau la bloc este vecinul cu bormașină. Puține sînt blocurile în care să nu trăiască cel puțin un harnic lucrător la bormașină, creator de zgomote și vibrații 24 de ore din 24, mai cu seamă în zilele libere. Evident, dacă a avut bani să o cumpere, nu înseamnă că este sărac lipit. Poate că, mai degrabă, pe lîngă nepăsare, acești artiști ai bormașinilor suferă și de incapacitatea de a pricepe cît de deranjante sînt activitățile lor.

În aceste zile, înapoierea se vede totuși cel mai bine în lipsa de interes și teama față de vaccinare. Lipsa de educație științifică produce monștri – și îi face pe cei care fug de vaccinare să fie aidoma celor care, acum aproape două sute de ani, se temeau de tren, precum și celor care se temeau că o fotografie le va captura sufletul. Nu contează cei 70 de ani de studii genetice, cele două decenii de cînd (în anul 2003) au început eforturile comunității științifice de a dezvolta un vaccin împotriva SARS (CoV – e drept, 1, nu 2). Nu contează că anul 2020 intră în istorie și drept anul cu cea mai mare investiție într-un anumit domeniu al științei. Logica și bunul-simț nu pot funcționa pentru cei care se tem că oricine și în orice postură dorește să le fure calul. Oameni care nu cunosc principiile de bază ale chimiei și ale biologiei „nu sînt convinși”. Mai grav, nu înțeleg cît de mult rău fac atunci cînd, refuzînd să se vaccineze, devin un cîmp de luptă care permite apariția de noi specii de viruși, mai adaptați și mai periculoși pentru toată lumea. Un sondaj recent arăta că o treime dintre români credeau că primii oameni au fost contemporani dinozaurilor. Greu de găsit o dovadă mai bună privind lipsa de educație științifică și de încredere în cercetare și beneficiile sale a multor conaționali. 

Înapoiați sînt și cei care au numai drepturi, niciodată îndatoriri. Lăsînd deoparte proasta creștere, lipsa de respect față de oricine, cred că un rol important îl are și lipsa de educație din școală (sînt cei care nu au trecut la al doilea capitol, cel de îndatoriri, sau nu au înțeles nimic din ce au citit).

Vorbind despre scris și citit – sînt numeroși așa-ziși jurnaliști care răstălmăcesc lucrurile. Cel mai relevant exemplu este recentul articol din presa germană despre „idioții Europei” (așa cum își congratula un medic bulgar concetățenii care nu se vaccinează), care prezintă situația pandemiei din România, Ucraina și Bulgaria. Mai multe instituții de presă au sărit să acuze colegii germani că ne numesc pe toți idioți. Se poate însă ca aceia care au făcut așa ceva să intre în marea masă a înapoiaților care, din păcate, nu pot pricepe conținutul unui text elementar. Poate nu trebuie să vedem peste tot numai rea-voință.

Sînt însă românii un caz unic? Cîtuși de puțin. O dovadă – articolul de care vorbeam mai sus. Cred însă că cele mai bune ocazii le vedem în vacanțele de vară, acolo unde plajele sînt împărțite de turiști din mai multe nații. În Grecia, de exemplu, în zonele împărțite cu bulgari, sîrbi, ruși, turci sau chiar greci, multe caracteristici sînt comune. Se prea poate ca ai noștri să mă irite mai mult pentru că pe ei îi aud și înțeleg. Semn că înapoierea în ceea ce privește cunoașterea limbilor vorbite de către vecinii noștri poate fi, în unele cazuri, o binecuvîntare.

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie Marină – GeoEcoMar, profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

Foto: flickr