Ce mai înseamnă bătrînețea în epoca în care imaginea e totul și medicina estetică promite tinerețea veșnică?

Percepția s-a schimbat foarte mult. Se spune că 40 e noul 20. Și nu întîmplător, pentru că există multe proceduri minim invazive care ne pot ajuta să ținem la distanță schimbările aduse de înaintarea în vîrstă. În plus, asistăm și la o schimbare de mentalitate, oamenii avînd tot felul de preocupări din afara sferei lor de activitate, cu ajutorul cărora își mențin spiritul tînăr. Alimentația, stilul de viață, sportul, moștenirea genetică, toate acestea contează.

Cum ne ajută chirurgia și procedurile de medicină estetică pentru a nu ne arăta vîrsta?

De fiecare dată încerc să vorbesc cu pacienții mei în așa fel încît să înțeleg ce așteptări au, care le sînt motivațiile. De cele mai multe ori, nu îmi spun că au 50 de ani și vor să arate de 20, ci că vor să arate mai bine. Asta înseamnă că, în funcție de problemele pe care le prezintă, de la aspectul pielii, la adîncimea ridurilor sau pierderea de volum de la nivelul feței, recomandările variază de la sisteme de îngrijire a tenului pînă la intervenții chirurgicale, evident, dacă pacienții își doresc acest lucru.

Cît de mare e presiunea „imaginii perfecte“, promovată de toate mediile sociale?

Sigur că asta are o mare influență. Sînt pacienți care vin și spun că își doresc să arate ca vedeta X, dar acest lucru este dificil de realizat. Pentru că fiecare pacient are anumite trăsături caracteristice care pot fi schimbate doar prin intermediul unor proceduri foarte invazive. Există țări unde se practică astfel de intervenții, de exemplu, în Coreea de Sud.

După efectuarea intervențiilor, un aspect important este modul în care pacienții acceptă schimbarea atunci cînd se privesc în oglindă. Consider că este bine ca aceia care se pregătesc pentru o intervenție estetică, în special la nivelul feței, să beneficieze și de consiliere psihologică. Pentru că îi va ajuta să treacă mai ușor peste perioada post-operatorie și să‑și asume schimbarea.

Pacienții aduc în discuție teama de bătrînețe ca fiind unul dintre motivele pentru care apelează la chirurgia estetică?

După o primă etapă în care le fac anamneza pacienților mei, le adresez întrebarea: „De ce doriți să faceți această intervenție?“ În general, răspunsul este pentru că își doresc să arate mai bine. Nu am avut nici un pacient care să îmi spună că îi este frică de bătrînețe. Deci, chiar dacă în subsidiar teama de bătrânețe este unul dintre motive, aceasta nu este clar exprimată.

Cît de mari sînt schimbările în materie de tehnici de rejuvenare de cînd profesați în acest domeniu? Și unde se va ajunge în 20 de ani?

E greu de estimat unde se va ajunge în 20 de ani, probabil că foarte departe. Există proceduri în care ne folosim propriile țesuturi pentru a ne ajuta, cum este, de exemplu, propriul sînge, în cazul PRP-ului, sau propria grăsime, cînd dorim să refacem volumul pierdut de la nivelul feței și să reîntinerim aspectul pielii.

Pot să spun că în zece de ani, de cînd practic medicina estetică, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Procedurile s-au rafinat, ca de exemplu injectarea cu toxină botulinică și cu acid hialuronic. De cîțiva ani buni, tendința este ca aspectul ridurilor să fie mai degrabă atenuat, astfel încît ridurile să nu fie șterse în totalitate, pentru a păstra un aspect cît mai natural. Ca să nu arătăm ca niște roboți, ci să ne păstrăm mobiliatea și expresivitatea feței. Aceeași tendință este urmărită și în cazul injectării acidului hialuronic și al intervențiilor chirurgicale.

Cum negociați cu pacienții care vă cer să le faceți intervenții despre care știți că nu vor duce la un rezultat satisfăcător?

Îmi informez corect pacienții și le spun că există anumite limite peste care nu se poate trece. De exemplu, cantitățile mari de acid hialuronic pot să determine o mulțime de complicații. Consider că pacientul trebuie să știe ce urmează să se în­tîmple cu corpul lui. Cît despre eficiența procedurilor noninvazive, dacă o pacientă în vârstă de 50 de ani se prezintă cu niște riduri adînci pentru care nu a urmat nici un fel de tratament în prealabil, nu va fi posibilă corectarea lor în totalitate numai prin injectarea Botoxului, pacienta în cauză avînd nevoie de asocierea mai multor proceduri pentru un rezultat bun. Apoi, e important să informezi pacientul de la început că unele proceduri nu au efect peste noapte, ca să știe la ce să se aștepte.

Putem să eludăm bătrînețea cu ajutorul medicinei estetice?

Aici cred că este vorba despre o com­bi­nație între stilul de viață și tinerețea spi­ritului și a minții. Și, în mod cert, chirurgia estetică ne poate ajuta. Dar există și oameni care își acceptă vîrsta. Pînă la urmă, este o artă să știi să îmbătrînești frumos. Depinde cum te poziționezi tu ca individ. Iar dacă simți că nu ai nevoie de ajutor din partea chirurgiei estetice și-ți asumi vîrsta, e foarte bine.

Se întîmplă des ca pacienții, în momentul în care îi informați despre posibilele riscuri, să se răzgîndească? Sau dorința de a-și îmbunătăți aspectul e atît de mare încît își asumă orice?

Pentru fiecare posibilă complicație, le spun și ce soluții există. Decizia de a apela la o intervenție chirurgicală e una strict personală. O mică parte dintre pacienți, după ce analizează ce le-am explicat, aleg să se răzgîndească sau să se mai gîndească. Și e perfect normal să fie așa. Important e să fie informați corect și să ia deciziile în cunoștință de cauză.

Există dependență în zona procedurilor estetice?

Da, pentru că ne obișnuim repede, ochiul uită și ne dorim mai mult și mai mult. De aceea rolul medicului e foarte important în a-și sfătui pacientul cînd și cum e cazul să intervină și să-l tempereze. Cel mai frecvent am această discuție cînd este vorba de mărirea în volum a buzelor pe care unele doamne și le doresc din ce în ce mai mari. Le explic de ce nu e sănătos, pentru că dincolo de aspectul estetic, e vorba și de impactul asupra sănătății lor.

Noi ne imaginăm că, după ce facem o intervenție oarecare, vom arăta într-un anumit fel. Dar e posibil ca rezultatul să nu se suprapună peste imaginea pe care o avem în minte și atunci apare un decalaj între rezultat și acceptarea lui. Dacă acidul hialuronic se poate dizolva, iar efectul Botoxului dispare după cîteva luni, după o intervenție chirurgicală efectul este definitiv. Iar dacă nu ești pregătit, e posibil să ai o problemă cu acceptarea acestei schimbări. Primordială pentru mine este siguranța pacientului și nu latura comercială a actului medical.

a consemnat Ana Maria SANDU