I Amsterdam* - interzis să nu fii liber!

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
I Amsterdam*   interzis să nu fii liber! jpeg

Locuiesc la Amsterdam de zece ani, am locuit la New York – doi, la Bucureşti – 18. Pe cei mai mulţi oameni care îşi doreau să fumeze un joint i-am întîlnit la New York; pe cei mai mulţi care puteau să fumeze unul oricînd şi nu o făceau – la Amsterdam; pe cei mai mulţi care o făceau – la Bucureşti. Pe cele mai îmbietoare şi abordabile dame de companie le zăresc mereu la Amsterdam; cele mai directe şi neintimidate oferte de sex le întîlnesc la New York; pe cele mai numeroase, ofertante, mereu prezente fete, seara, la intrarea în blocul unde locuiesc – la Bucureşti.

De multe ori, faptul că locuiesc la Amsterdam stîrneşte impresia că trăiesc într-o constantă stare de mahmureală, ameţeală, euforie şi relaxare. Singurul ingredient care se identifică minunat cu Amsterdamul este relaxarea.

Nu ştiu dacă Olanda este într-adevăr ţara aceea tolerantă şi liberală, însă Amsterdamul bifează asta cu brio. Acolo, relaxarea e la loc de cinste, şi să nu fii liber este singurul fapt interzis. Şi la Amsterdam se dau amenzi, sînt legi, e poliţie (de obicei, pe cai cărora e interzis să le dai zahăr şi morcovi, dar ai voie să-i mîngîi dacă sînt în pauză). Şi la Amsterdam e interzis să claxonezi după 10 seara, să îţi pictezi casa roz pentru că aşa îţi vine, să parchezi maşina pe trotuar, ba chiar şi pe stradă, de multe ori, să îţi plimbi cîinele neţinut în lesă, să arunci gunoiul în altă zi şi alt loc decît cel indicat.

Sigur că la Amsterdam se fumează. Drogurile soft, însă, nu sînt legale în Olanda, nici la Amsterdam. Ele sînt gedoogd, un fel de tolerare strict definită în lege. Nu ai voie să îţi cumperi iarba, de unde ţi se nazăre; dacă o faci, poţi să fii amendat şi chiar pedepsit. Nu ai voie nici să le scoţi din ţară (de aceea, la mine acasă e un sertar special, cu punguţe simpatice, fiecare cu numele proprietarului pe ea. La revenire, aşteaptă relaxate).

Însă nu asta contează cel mai mult la Amsterdam, cred. Ceea ce contează acolo e ca fiecare cetăţean, în toate spaţiile oraşului, să se poată simţi liber. Iar acest „să te simţi liber“ e un lucru asumat şi trăit de toţi, în cele mai mici gesturi: de la poliţistul care îţi zîmbeşte de pe cal (şi cînd îţi dă amenda), la tineri şi bătrîni – cei pe bicicletă sau pe jos, în maşini sau în bărci, acasă şi pe stradă, la teatru şi la piaţă, peste tot, lumea respiră un aer degajat. La Amsterdam, singura treabă care ar trebui interzisă este ploaia, iar singura stare pe care ţi-o lasă oraşul este că rămîi interzis de cît de armonios pare să decurgă totul.


* „I Amsterdam“ este motto-ul oraşului. Campania publicitară a oraşului şi a primăriei îi îndeamnă pe toţi locuitorii şi vizitatorii să se identifice cu spiritul oraşului.

Anca Fronescu este traducătoare. A iniţiat languages4literature.com, o platformă prin care vrea să promoveze cultura românească în străinătate.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.