Gunoiul inteligent

Ion Dan TRESTIENI
Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Gunoiul inteligent jpeg

Cînd am intrat pentru prima dată în sala de reuniuni a ONG-ului „Gestionnaires sans Frontières“ (GSF), ONG finanțat de GDF și EDF din Franța, am văzut un banner care m a contrariat, pe moment: „Gunoiul inteligent“. Exista un proiect al organizației care-și propunea, cu peste 20 de ani în urmă, reducerea numărului de deșeuri și gestionarea inteligentă a acestora. Proiectul se derula în colaborare cu administrațiile locale. Acest proiect este de mare actualitate și astăzi. Dacă vrem o dezvoltare durabilă – sănătatea și bunăstarea populației pe termen lung – trebuie să luăm în considerare „gunoiul inteligent“.

O imagine generală

De cînd a început era industrială, activitățile umane au cauzat, deja, o încălzire de aproximativ 1° C la suprafața globului. Dacă se aplică în același ritm această tipologie de activități, total nerespectuoase față de mediu, se va depăși, între 2030 și 2050, pragul de încălzire de 1,5° C. Începînd cu acest prag, daunele pentru normalitatea vieții pe pămînt se consideră necontrolabile. Statele Unite ale Americii degajă 26,3% din totalul gazelor cu efect de seră, începînd cu mijlocul secolului al XIX-lea. Urmează Europa, cu 23,4%, China, cu 11,8%, și Rusia, cu 7,4%. Există în tot acest proces un fenomen de injustiție socială accentuată: 10% din pămînteni, cei mai bogați, emit, prin consum, 45% din gazele cu efect de seră. Mai precis, în 2014, un qatarian a aruncat în atmosferă 34.500 de kilograme de gaz carbonic, un luxemburghez – 17.600, un american – 16.400, un tadjic – 625 și un ciadian – 53.

Ei bine, deșeurile, menajere și industriale, sînt responsabile pentru aproximativ 5% din efectele încălzirii globului prin emiterea de gaze cu efect de seră. Pare puțin, dar, în următorii 30 de ani, ele se vor multiplica cu 70%. Principalii actori ai acestui dezastru sînt țările în curs de dezvoltare, printre care și România, care stau prost la capitolul gestionarii deșeurilor. Gunoaiele prost gestionate au efecte dezastruoase asupra mediului și a sănătății oamenilor.

Țările dezvoltate știu cum să scape de gunoaie, fie prin tehnologii de vîrf, fie prin metode mai puțin ortodoxe: își „exportă“ deșeurile în alte țări. Iată însă că, recent, aceste alte țări au început să refuze să mai fie groapa de gunoi a țărilor dezvoltate. Malaezia a returnat în țările de proveniență, pe 26 mai anul curent, 450 de tone de deșeuri de plastic: sînt implicate Australia, Bangladesh, Canada, China, Japonia, Arabia Saudită și Statele Unite. Pe 31 mai, președintele filipinez Rodrigo Duterte a decis retrimiterea în Canada a unei încărcături cu 69 de containere umplute cu deșeuri nereciclabile. În 2018, China a refuzat categoric să mai accepte deșeuri de plastic din întreaga lume, pe motiv de degradare a mediului. În țările dezvoltate, peste 90% din deșeuri sînt colectate. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, numai 39% sînt colectate. Populația fie le arde în spatele curții, fie le depozitează sălbatic. Țările în curs de dezvoltare își îndreaptă gunoaiele, în cel mai bun caz, spre gropile de gunoi deschise, unde acestea își încep, prin descompunere, acțiunea nocivă. Sînt țări însă, printre care și România, în care nici gropile de gunoi nu sînt construite, manifestîndu-se cea mai groaznică formă de „gestionare a gunoaielor“: depozitarea lor sălbatică, pe terenuri fertile, în păduri și ape. La nivel mondial, numai 19% din gunoaie sînt reciclate sau compostate și numai 11% sînt incinerate. Țările în curs de dezvoltare reciclează, compostează și incinerează numai 4% din gunoaie.

O problemă specială o reprezintă plasticul. Chiar dacă la nivel mondial el reprezintă 12% din gunoi, viața lui pînă la descompunere, dacă este depus sălbatic pe sol sau în ape, este deosebit de lungă: între o sută și o mie de ani. Există ecologiști care spun că în 2050 vor fi în oceane mai multe sticle de plastic decît pești. Una din cauze este că peștii înghit plasticul și mor. Industria generează de 18 ori mai multe deșeuri decît activitățile menajere. Unele deșeuri nu sînt periculoase (hîrtia, fierul, sticla, lemnul, plasticul), în sensul că pot fi utilizate ca surse de energie și pot fi reciclate, dacă nu sînt aruncate, sălbatic, în mediu. Altele însă necesită metode speciale de tratare, pe care nu și le permit toate țările: amianta, deșeuri medicale, aparate care conțin PCB (printed circuit board) și PCT (touch screen) etc. Depozitate sălbatic, aceste deșeuri pot cauza probleme grave de sănătate oamenilor. Deșeurile agricole pot fi reutilizate ca îngrășăminte și hrană pentru animale, dacă, desigur, există tehnologii de transformare a lor. Ce se întîmplă dacă strîngerea, depozitarea și distrugerea deșeurilor nu se face cum trebuie? Agenția ONU Habitat a arătat, în 2018, că incidența diareei este de două ori mai mare și cea a infecțiilor respiratorii acute este de șase ori mai mare în zonele în care gunoaiele sînt prost gestionate.

Metode de gestionare inteligentă a deșeurilor 

Există metode de gestionare inteligentă a deșeurilor. De pildă, economia circulară: deșeurile generate de o întreprindere sînt folosite ca resursă, ca materie primă, de o altă întreprindere. Se creează și filiere de Responsabilitate Lărgită a Producătorului (RLP): asta înseamnă că fabricanții vor avea obligația de a finanța și organiza tratarea deșeurilor legate de produsul lor, care nu pot fi reintegrate într-un circuit economic.

Apoi, parcul industrial: întreprinderile dintr-un campus industrial își ra-ționalizează fluxurile de materii prime, de transport și de informații, pentru a avea cheltuieli de producție mai mici și deșeuri mai puține.

Eco-antreprenoriatul: antreprenorul este interesat de profitul economic (precum antreprenorul clasic), de bunăstarea oamenilor din comunitatea unde este implantat (precum antreprenorul social) și de conservarea mediului. Utilizează eco-designul produselor: în toate fazele ciclului de viață al produsului își propune conservarea mediului – folosirea de materiale reciclabile, economia de materiale, durata mare de viață a produsului.

Reducerea numărului de gunoaie menajere: Franța și-a propus încă din 2015 diminuarea depunerii la gropile de gunoi a deșeurilor menajere nepericuloase și inerte (nu distrug mediul). Reducerea vă fi de 30% în 2020 și de 50% în 2025. Această reducere se va face în special prin triere și reciclare. Un instrument de bază va fi, însă, taxa mare impusă pentru depozitarea de deșeuri manajere, instrument care funcționează bine în Marea Britanie, Suedia, Olanda, Austria și Belgia.

Consumul responsabil al populației: conform unui sondaj TNS Sofres, realizat în 2013, 48% din francezi sînt adepții „consumului colaborativ“, din rațiuni financiare: revînzarea de obiecte, folosirea în comun a mașinilor și aparatelor, trocul de produse. Alți 32% din francezi au declarat că doresc să adere la modul de viață al „consumului colaborativ“. „Gunoiul inteligent“ devine o paradigmă a locuirii omului pe o planetă din ce în ce mai agresată în ceea ce privește posibilitatea ei de bioregenerare. 

Ion Dan Trestieni este sociolog.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.