Cînd am intrat pentru prima dată în sala de reuniuni a ONG-ului „Gestionnaires sans Frontières“ (GSF), ONG finanțat de GDF și EDF din Franța, am văzut un banner care m a contrariat, pe moment: „Gunoiul inteligent“. Exista un proiect al organizației care-și propunea, cu peste 20 de ani în urmă, reducerea numărului de deșeuri și gestionarea inteligentă a acestora. Proiectul se derula în colaborare cu administrațiile locale. Acest proiect este de mare actualitate și astăzi. Dacă vrem o dezvoltare durabilă – sănătatea și bunăstarea populației pe termen lung – trebuie să luăm în considerare „gunoiul inteligent“.

O imagine generală

De cînd a început era industrială, activitățile umane au cauzat, deja, o încălzire de aproximativ 1° C la suprafața globului. Dacă se aplică în același ritm această tipologie de activități, total nerespectuoase față de mediu, se va depăși, între 2030 și 2050, pragul de încălzire de 1,5° C. Începînd cu acest prag, daunele pentru normalitatea vieții pe pămînt se consideră necontrolabile. Statele Unite ale Americii degajă 26,3% din totalul gazelor cu efect de seră, începînd cu mijlocul secolului al XIX-lea. Urmează Europa, cu 23,4%, China, cu 11,8%, și Rusia, cu 7,4%. Există în tot acest proces un fenomen de injustiție socială accentuată: 10% din pămînteni, cei mai bogați, emit, prin consum, 45% din gazele cu efect de seră. Mai precis, în 2014, un qatarian a aruncat în atmosferă 34.500 de kilograme de gaz carbonic, un luxemburghez – 17.600, un american – 16.400, un tadjic – 625 și un ciadian – 53.

Ei bine, deșeurile, menajere și industriale, sînt responsabile pentru aproximativ 5% din efectele încălzirii globului prin emiterea de gaze cu efect de seră. Pare puțin, dar, în următorii 30 de ani, ele se vor multiplica cu 70%. Principalii actori ai acestui dezastru sînt țările în curs de dezvoltare, printre care și România, care stau prost la capitolul gestionarii deșeurilor. Gunoaiele prost gestionate au efecte dezastruoase asupra mediului și a sănătății oamenilor.

Țările dezvoltate știu cum să scape de gunoaie, fie prin tehnologii de vîrf, fie prin metode mai puțin ortodoxe: își „exportă“ deșeurile în alte țări. Iată însă că, recent, aceste alte țări au început să refuze să mai fie groapa de gunoi a țărilor dezvoltate. Malaezia a returnat în țările de proveniență, pe 26 mai anul curent, 450 de tone de deșeuri de plastic: sînt implicate Australia, Bangladesh, Canada, China, Japonia, Arabia Saudită și Statele Unite. Pe 31 mai, președintele filipinez Rodrigo Duterte a decis retrimiterea în Canada a unei încărcături cu 69 de containere umplute cu deșeuri nereciclabile. În 2018, China a refuzat categoric să mai accepte deșeuri de plastic din întreaga lume, pe motiv de degradare a mediului. În țările dezvoltate, peste 90% din deșeuri sînt colectate. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, numai 39% sînt colectate. Populația fie le arde în spatele curții, fie le depozitează sălbatic. Țările în curs de dezvoltare își îndreaptă gunoaiele, în cel mai bun caz, spre gropile de gunoi deschise, unde acestea își încep, prin descompunere, acțiunea nocivă. Sînt țări însă, printre care și România, în care nici gropile de gunoi nu sînt construite, manifestîndu-se cea mai groaznică formă de „gestionare a gunoaielor“: depozitarea lor sălbatică, pe terenuri fertile, în păduri și ape. La nivel mondial, numai 19% din gunoaie sînt reciclate sau compostate și numai 11% sînt incinerate. Țările în curs de dezvoltare reciclează, compostează și incinerează numai 4% din gunoaie.

O problemă specială o reprezintă plasticul. Chiar dacă la nivel mondial el reprezintă 12% din gunoi, viața lui pînă la descompunere, dacă este depus sălbatic pe sol sau în ape, este deosebit de lungă: între o sută și o mie de ani. Există ecologiști care spun că în 2050 vor fi în oceane mai multe sticle de plastic decît pești. Una din cauze este că peștii înghit plasticul și mor. Industria generează de 18 ori mai multe deșeuri decît activitățile menajere. Unele deșeuri nu sînt periculoase (hîrtia, fierul, sticla, lemnul, plasticul), în sensul că pot fi utilizate ca surse de energie și pot fi reciclate, dacă nu sînt aruncate, sălbatic, în mediu. Altele însă necesită metode speciale de tratare, pe care nu și le permit toate țările: amianta, deșeuri medicale, aparate care conțin PCB (printed circuit board) și PCT (touch screen) etc. Depozitate sălbatic, aceste deșeuri pot cauza probleme grave de sănătate oamenilor. Deșeurile agricole pot fi reutilizate ca îngrășăminte și hrană pentru animale, dacă, desigur, există tehnologii de transformare a lor. Ce se întîmplă dacă strîngerea, depozitarea și distrugerea deșeurilor nu se face cum trebuie? Agenția ONU Habitat a arătat, în 2018, că incidența diareei este de două ori mai mare și cea a infecțiilor respiratorii acute este de șase ori mai mare în zonele în care gunoaiele sînt prost gestionate.

Metode de gestionare inteligentă a deșeurilor 

Există metode de gestionare inteligentă a deșeurilor. De pildă, economia circulară: deșeurile generate de o întreprindere sînt folosite ca resursă, ca materie primă, de o altă întreprindere. Se creează și filiere de Responsabilitate Lărgită a Producătorului (RLP): asta înseamnă că fabricanții vor avea obligația de a finanța și organiza tratarea deșeurilor legate de produsul lor, care nu pot fi reintegrate într-un circuit economic.

Apoi, parcul industrial: întreprinderile dintr-un campus industrial își ra-ționalizează fluxurile de materii prime, de transport și de informații, pentru a avea cheltuieli de producție mai mici și deșeuri mai puține.

Eco-antreprenoriatul: antreprenorul este interesat de profitul economic (precum antreprenorul clasic), de bunăstarea oamenilor din comunitatea unde este implantat (precum antreprenorul social) și de conservarea mediului. Utilizează eco-designul produselor: în toate fazele ciclului de viață al produsului își propune conservarea mediului – folosirea de materiale reciclabile, economia de materiale, durata mare de viață a produsului.

Reducerea numărului de gunoaie menajere: Franța și-a propus încă din 2015 diminuarea depunerii la gropile de gunoi a deșeurilor menajere nepericuloase și inerte (nu distrug mediul). Reducerea vă fi de 30% în 2020 și de 50% în 2025. Această reducere se va face în special prin triere și reciclare. Un instrument de bază va fi, însă, taxa mare impusă pentru depozitarea de deșeuri manajere, instrument care funcționează bine în Marea Britanie, Suedia, Olanda, Austria și Belgia.

Consumul responsabil al populației: conform unui sondaj TNS Sofres, realizat în 2013, 48% din francezi sînt adepții „consumului colaborativ“, din rațiuni financiare: revînzarea de obiecte, folosirea în comun a mașinilor și aparatelor, trocul de produse. Alți 32% din francezi au declarat că doresc să adere la modul de viață al „consumului colaborativ“. „Gunoiul inteligent“ devine o paradigmă a locuirii omului pe o planetă din ce în ce mai agresată în ceea ce privește posibilitatea ei de bioregenerare. 

Ion Dan Trestieni este sociolog.

Foto: wikimedia commons