De fiecare dată cînd plec în afara țării mă impresionează modul în care-și promovează alte orașe sau țări atracțiile turistice, care nu sînt, de cele mai multe ori, atît de impresionante. Cu toate acestea, marketingul este la un nivel excepțional. Între timp, în România sînt cîteva încercări, dar dacă vrei să folosești tehnologia pentru a te descurca prin țară, atunci ai de căutat destul de mult.

Documentîndu-mă pentru rîndurile scrise aici, mi-am dat seama că România nu are aplicații destinate turiștilor străini, ci doar nouă, celor de aici. E o privire limitată și foarte locală. Scriu în fiecare zi despre lumea afacerilor și a tehnologiei. Acolo am auzit pentru prima oară ideea de a porni din primul moment cu o perspectivă globală în minte. Asta e și situația aici. Ar trebui să pornim să ne gîndim la țara noastră nu doar ca la un diamant neșlefuit pe care nu ni-l apreciază străinii, ci să le oferim uneltele pentru a o face.

Cum te descurci în România? Începe prin a ști unde să te duci. Cea mai bună soluție rămîne Google Maps, dar dacă nu vrei să consumi Internet, îți recomand Here Go, o aplicație făcută de Nokia, prin care poți să downloadezi o hartă și să o folosești fără a fi online. Spre deosebire de Europa Occidentală, ca să te descurci în România ai nevoie de hărți, pentru că autostrăzile lipsesc cu desăvîrșire. Ca să știi care e cel mai rapid traseu sau să găsești o rută bună prin oraș, recomand Waze, folosit în fiecare dimineață de peste 11.000 de bucureșteni, de exemplu.

Dar, odată ajuns în București, știi ce să faci? Răspunsul, surprinzător, este că da. Deși ghișeele turistice lipsesc în București sau nu sînt folositoare, pentru că toată lumea vorbește doar română acolo, există o aplicație utilă. Se numește Bucharest City App, e făcută de Alex Filip și Dragoș Asaftei, cu ajutorul companiei Eventya. Aplicația e destinată celor care vin în vacanță aici sau se mută pentru o perioadă mai îndelungată. E prima aplicație de acest fel pentru București, care are tot conținutul în engleză. Pe lîngă monumente și hărți, există și evenimente sau oferte speciale la restaurante. Aplicații de acest fel există și în alte mari orașe ale României – Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Brașov, Iași, Oradea, Tîrgu Mureș sau Sibiu. Toate au fost dezvoltate de Eventya, iar primăriile nu prea au avut nici un merit. Trebuie să facă autoritățile locale astfel de produse? Poate nu neapărat, pentru că procedurile și fondurile îi limitează, dar trebuie să-i ajute pe tineri să dezvolte singuri produse din care să facă bani, dar care să ajute comunitatea.

Și dacă vrei să cauți cazare în România, cei mai mulți s-ar duce către hoteluri sau pensiuni. Experiențele mele negative cu astfel de stabilimente care nu-și respectau stelele de pe frontispiciu m-au făcut să caut alternative. Din acest motiv am făcut lucrul ăsta și în afara țării. Folosesc AirBnB, un site pe care poți găsi apartamente ale unor oameni obișnuiți pentru chirie sau camere individuale în locuințele lor. România e foarte ieftină. Poți găsi cazare în orice oraș important al țării pentru maximum 100 de lei în apartamente și garsoniere care arată spectaculos.

Un lucru descoperit care mi-a plăcut în mod special e Roving Romania, un program prin care străinii și nu numai pot să găsească excursii interesante în zonele montane. Practic, e un site unde poți să-ți rezervi excursii tematice în zone mai puțin accesibile. Nu e singurul program de acest fel. Dacă intri pe cyclingromania.ro poți face cicloturism în județul Prahova, iar villagelife.ro duce străinii în locuințele sătenilor din Vîlcea, Argeș, Harghita sau Brașov.

Ce avem? Ce nu avem? Avem puține aplicații pentru descoperirea României, majoritatea pentru localnici: CeSăVezi sau Redescoperă România. În schimb, străinii se bazează pe ghiduri turistice învechite și clasice, iar site-urile de care aminteam mai sus sînt greu de descoperit. Care e soluția, în afară de discursuri trîmbițătoare despre dezvoltarea regiunii? Să chemi niște tineri, să le povestești ce vrei să faci, ce oportunități de turism există în regiune și să-i pui să facă aplicațiile. Și să-i lași să facă bani din ele, tu, ca stat sau autoritate locală, fiind doar un facilitator.

Concluzia mea e simplă: România nu privește spre străini, ci spre localnici. Dacă vii din străinătate, soluțiile tehnologice sînt limitate.

Vlad Andriescu este jurnalist.