"Forumistul urăște, pedepsește, repară realitatea" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 324 din 29 aprilie - 5 mai 2010
"Forumistul urăște, pedepsește, repară realitatea"   interviu jpeg

S-a născut românul forumist?

Nu, el s-a născut poet, dătător cu părerea, lansator al scuipatului, ochitor cu sămînţa, avîntat cu bacşişul, năuc cu sonorul la maxim, frate de cruce cu înjurătura. El uneori nici nu s-a născut, dar, aşa cum zice poetu’, chiar de acolo de unde nu e, forumistul român îşi dă cu părerea despre cei care au murit deja şi cu care trebuie să fi băut nenumărate beri, să fi fost la gagici şi cu care a pus la punct marea conspiraţie mondială. El e posesorul absolut al adevărului, nu-l păcăleşte nimeni. Ce altceva sînt personajele lui Caragiale sau ale lui Camil decît aceiaşi stîlpi nedomiriţi de cafenele? Deci, da, românul s-a născut forumist. Şi, pentru că tot s-a botezat într-ale părerilor ultimative, să spunem şi noi, alături de el: moarte gramaticii, s-o f… pe mă-ta!

E necesar să ştii limba română ca să te „dai“ pe net?

Nu. Cel mai bine e să ştii înjurături (multe), persoane (cît mai multe), linkuri (felurite). Nu înţeleg, la ce foloseşte limba asta? S-o dea proştii de belferi! În PLM! Cînd „te dai“ pe net, nu citeşti, ci consumi. Cine se mai uită la fleacurile astea?

Totuşi, ce face românul forumist pe net: face politică, terapie, comunică?

Nimic din toate astea. Da’ nimic, nimic. El se admiră în oglinda tastaturii pe care o chinuieşte de-i sar capacele. Românul e un Narcis căzut din lac în puţul certitudinilor. N-am văzut, încă, nici un forumist pasionat care să-şi recunoască vreo greşeală. Vai şi-amar să-i atragi atenţia asupra unei mărunte şi clasice greşeli (cum ar fi aia cu „trascendent“ sau cu „noştrii“). Ca potop ce pustieşte (potop de înjurături, laolaltă cu mărturii ritoase şi infamante despre naşterea ta şi lungul tău şir de strămoşi şi urmaşi – şir ce trebuie retezat), ca o mare turburată (marea lehamite şi marea ură faţă de tot ce e diferit), el face altceva, muuult mai important. Mai întîi, urăşte. Apoi îşi intră în mînă şi pune lucrurile la punct. Pedepseşte. Exemplifică. Repară realitatea. Iar dacă realitatea se încăpăţînează să nu-l urmeze, urmează exemplul de la primul răspuns, ăla cu mă-ta.

Ce-i poate împiedica pe români să nu aibă opinii?

Nimic. Şi acest nimic e de la începuturile lumii. Prost sau deştept, mărginit, cu frica lui Dumnezeu sau neînfricat, omul e o trestie gînditoare. Că se pricepe, că nu, el are o părere. Şi, pe deasupra, cum e şi nevricos, fandaxia-i gata. Ar fi trist să nu mai avem păreri. Am fi nişte trestii noduroase sau de-a dreptul legume. Dar e tragic să avem păreri de-a gata şi să avem păreri despre orice. Lumea Internetului geme, vuieşte, e doldora de acest orice. Există, fireşte, o frînă, dar sîntem tot mai departe de ea: educaţia. Nu ştiinţa, căci omul de ştiinţă (exactă sau umanistă) are şi el, ca orice prost, păreri o droaie. Poate nu educaţia, cît autocunoaşterea. Sper să fiţi de acord, prin urmare, că asta e ceva care nu există.

Ca la noi la nimeni?

Dar ca la ei? Îşi imaginează cumva cineva că oamenii sînt diferiţi? Că aici creşte pleava, iar dincolo (la ei, care-or mai fi şi ăia!) dă în pîrg roada? Culturile pot să difere, dar năravul e acelaşi peste tot. O să mă întrebi ce-l separă atît de categoric pe forumistul român de, să zicem, confratele lui englez? Simplu: spellerul încorporat în toate programele, browsere sau procesoare de text. În rest, ura, dispreţul, autosuficienţa, prejudecăţile, superficialitatea şi mitocănia sînt un bun comun, cîştigat pe veci. Aşa să-i rămînă numele!

Florin Iaru este scriitor.

a consemnat Marius CHIVU.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.