"F. singur" pe Skype, la Gregory's şi aiurea

Publicat în Dilema Veche nr. 111 din 15 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Singurătatea tinerilor poate fi doar o fiţă... Pe la 00,35 sună Greuceanu pe Skype. N-am ce face şi-i răspund, însă parcă nu mă tentează ca vocea unui puber în căutare de "agaţamente" pe net să se reverse în liniştea nocturnă, oarecum sobră, a camerei, aşa că-l comut pe chat. Dacă nu ştiaţi, Skype e un mijloc de comunicare destul de trendy în ultimul timp. Bate Messanger-ul! Faza e că poţi vorbi ca la telefon, cu ajutorul unei perechi de căşti cu "mic" oriunde în lume, ore în şir şi pe gratis, cu condiţia ca celălalt să fie conectat (şi chiar se aude impecabil). Dacă nu-ţi vine să dai din gură, ai şi opţiune de chat. Ca să nu te caute toţi neaveniţii, trebuie să-ţi faci la mişto "profilul". Adică să nu-ţi treci nume de gagică, par exemple, sau să nu-ţi dai sexul. Altfel, poţi avea surpriza să te sune toţi greucenii care au nimerit întîmplător peste tine. Greuceanu ăsta nu e puber, cum îmi închipuiam. Cică are 28. Şi e în Spania undeva pe lîngă Barcelona, într-o căsuţă (dotată cu cablu de net, desigur) de pe malul mării. Vede chiar şi plaja, pentru mine ireală, la minus 3, de la fereastră. O vede şi pe vecina care tocmai a ieşit din apă, îşi scutură părul lung şi ud şi se înfăşoară într-un prosop cu Mickey. Toate astea mi le spune pe Skype. Şi mai zice că lucrează "undeva, în construcţii" şi că îi e oarecum dor de casă (satul său natal din Dolj). Că e "f. singur" acolo! N-are prieteni, n-are iubită! Dacă sînt "fată sexy şi serioasă", îmi trimite bani ca să vin la el. Pe bune! Dar pls. foto. Ei bine nu, foto nu-i trimit! Îl duc cu vorba, mă prefac că o caut pe foto prin computer. Între timp îmi trimite el vreo trei: prima în şort şi cu muşchi pe plajă, un oltean la Mediterană, a doua sprijinit de o maşină cam hîrbuită, dar a lui, a treia într-un soi de downtown de parcă n-ar fi în Spania, cu o clădire de birouri în spate. "Aicea am lucrat eu o lună" - specifică. Şi din nou: pls. foto! Mă deconectez. Prietena mea wifylove (nume de utilizator de Skype), doctor rezident, şi-a găsit noul iubit pe net. Mi-a povestit cum tocmai se despărţise de "ex" şi era doar ea singură cu căţelul şi deprimată rău de tot. Într-o seară a accesat un site obscur de tipul "aratosu.ro" (nu mai ţin exact minte numele) unde era un "top bărbaţi" cu poze şi adrese de e-mail. A urmat timp de o săptămînă tatonarea: asl (age, sex, location) pls. (please), foto pls., apoi întîlnirea care i-a cuplat definitv. Wifylove zice că "aratosu'" e bărbatul vieţii ei, doar că este "cam prea frumuşel" şi îi e nu ştiu cum să meargă cu el la piscină, ea care "nu are suficienţi sîni şi e plină de celulită". Îi zic că exagerează. Ultima oară cînd m-am simţit singură rău de tot a fost cînd am intrat într-un Gregory's pe la ora prînzului. Singură, fără o motivaţie clară, pentru că prietenul meu începuse să lucreze paişpe ore pe zi şi ne mai vedeam fix un sfert de oră dimineaţa şi vreo jumătate seara (noaptea în somn nu se pune!). Adică programul său de "om al muncii" îşi punea amprenta asupra modului meu de viaţă: trebuia să învăţ să fac anumite chestii singură, cum ar fi să mănînc de una singură un sandwich undeva în oraş (în viaţa de cuplu pînă şi mîncatul unui sandwich sau băutul unei cafele se poate transforma periculos de tare într-un ritual!). Mi-am comandat sandwich-ul, l-am plătit şi m-am aşezat cu 24 fun la o masă, pentru a-i citi pe Gorzo şi pe Iaru. Prima jumătate de oră m-am simţit OK, pînă cînd mi s-au lungit urechile de foame, iar în jurul meu, pe la mese, ploua cu sandwich -uri comandate mult după mine. . Apoi mi-am dat seama cu furie că uitaseră de sandwich-ul meu! Şi aşa şi era. Le-am reamintit şi m-au privit foarte-foarte chiorîş, mi-au cerut bonul, era gata să renunţ etc. Apoi am privit la mesele din jur şi am observat că peste tot unde se înfulecau sandwich-uri erau cîte doi, cîte trei, cîte patru. Iar unde se ciugulea discret erau cupluşoarele cu ritualurile binecunoscute mie. Aşadar, o femeie singură şi înfometată la Gregory's e o cantitate neglijabilă şi absolut inutilă la o masă, pentru că sandwich-ul comandat de ea nu are nici o importanţă pentru angajaţi, care de obicei zîmbesc amabil. O femeie singură la o masă nu face parte din politica firmei! Brusc m-am simţit într-adevăr foarte singură şi chiar mi-a venit să plîng pe moaca lui Gorzo, pe care nu-l terminasem de citit. Dup'aia mi-am dat seama că s-ar putea să fi fost doar o proastă dispoziţie de moment. ...iar cea a bătrînilor este o certitudine! De multe ori mi-am imaginat un scenariu absurd. Am încercat să-mi închipui cum s-ar schimba viaţa bătrînilor din blocul meu de garsoniere dacă ar avea abonament la Internet şi ar şti să-l utilizeze. Gîndiţi-vă la o invazie de pensionari pe chat-uri: 72, single female, cartierul Colentina, bl. 21, sc. A. Pasiuni: mileurile şi lectura. Politica şi jocul de table. Sau pur şi simplu: educaţia nepoţilor! "Vrei să ne întîlnim în parc la IOR, aleea principală, a treia bancă (semne particulare: bască, baston, ultimul număr din Dosarele istoriei)", "Dacă plouă, pls. cofetăria din colţ de la Doamna Ghica, lîngă second-hand!". Poate că astfel ar deveni mai puţin meschini, mai puţin cîrcotaşi, n-ar mai trage cu ochiul pe vizor la cine vine în vizită la dom'şoara de la trei, n-ar mai ciocăni în ţevi şi nu s-ar mai uita pînă la epuizare şi cu sonorul la maxim la emisiunea Din dragoste de vuieşte blocul de "All you need is love!" în varianta Mircea Radu. Din păcate, un astfel de scenariu este utopic. Dincolo de el, rămîne bătrîna care îşi petrece întreaga zi pe palierul întunecos de la şapte, sprijinită de balustradă, uitîndu-se în jos. Deşi spaţiul este prea mic ca să se arunce, ea rămîne pentru tinerii chat-uişti, forum-işti, deceplus-plus-oişti ai blocului "baba care vrea să se sinucidă". Şi din cînd în cînd, cînd mai trece cîte o vecină de vîrstă apropiată pe lîngă ea, începe să i se tînguie. Că e cumplit să stea o zi întreagă şi nimeni să nu-i adreseze nici o vorbă! Că s-a săturat să vorbească cu televizorul! Că vrea "să vină moartea şi să o ia"! Iar Moartea aceea cu "M" mare a venit într-o bună zi, tiptil. N-a sosit prin cablul de net ca un spam: "Te aşteaptă un mesaj de la un prieten!" sau "Ai primit un megacadou! Accesează!". A venit pur şi simplu pe jos, pentru că nu are adresă de e-mail. Şi s-a zis că madam Pătraşcu "a murit de bătrîneţe, da' şi de la singurătate i s-a tras!". În urma băbuţei s-au aprins nişte lumînări pe palier, au apărut doi tineri care nu o vizitaseră niciodată pînă atunci, şi s-au apucat să renoveze garsoniera. Şi s-o conecteze! Iar dacă tinerii care se iubesc acum ca guguştiucii se vor despărţi într-o zi, se va găsi un Greuceanu care să o sune într-o noapte pe ea, pe Skype, şi un top al "arătoşilor" în care el să-şi posteze foto la bustul gol. Viaţa e mult mai simplă la treizeci de ani, decît ţi-o poţi imagina!

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.