Recent am co-moderat o emisiune la Radio Punct – radioul românilor din Marea Britanie –, pe subiectul pandemiei de coronavirus care a intrat într-un al doilea val. Invitat a fost dr. Tudor Toma, medic pneumolog la un spital universitar din Londra, un specialist care a fost în prima linie a acestei lupte pe viață și pe moarte – și nu numai la figurat – cu acest virus asasin. Este genul de expert care apare frecvent în mass-media din Marea Britanie – competent, elocvent, vorbind pe înțelesul tuturor și folosind un limbaj moderat. Cînd am ajuns la capitolul negaționiști, conspiraționiști, sceptici ai pandemiei de coronavirus am adus în discuție cazul unui medic din Iași care are numeroși admiratori pe Facebook și care neagă existența unei pandemii, contestînd restricțiile impuse de autoritățile din România.

Dr. Toma și-a exprimat nedumerirea cu privire la lipsa de reacție a Colegiului Medicilor din România care nu ia nici o măsură în cazul unui medic care, prin luări de poziție publice, defăimează statutul profesiei de medic, reducînd în mod inevitabil prestigiul acestei profesii și încrederea populației într-o profesie esențială, mai ales în aceste momente de criză.

Am căutat pe Internet – în zadar – cazul unui singur medic din Regatul Unit care să fi fost reclamat sau sancționat pentru astfel de atitudini în ultimele șase luni. Aici există un organism – General Medical Council, echivalentul Colegiului Medicilor din România – care acționează ca organism disciplinar și care are dreptul să suspende sau chiar să anuleze dreptul de practică pentru medici. În schimb, în ceea ce privește asistenții medicali, este celebru cazul asistentei Kate Shemirani, suspendată de Consiliul Asistenților și Moașelor pentru afirmații antivacciniste și împotriva tehnologiei de telefonie mobilă 5G. Shemirani are 21.000 de urmăritori pe Twitter și 14.000 pe Facebook, unde însă contul ei a fost desființat.

Competență și independență

Publicul s-a obișnuit cu apariția pe canalele media a ofițerilor medicali șefi guvernamentali din Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, care nu sînt pur și simplu niște portavoce medicale ale executivului, ci niște experți de cea mai înaltă clasă care-și cîntăresc fiecare cuvînt și care nu ezită să-i contrazică pe politicieni atunci cînd consideră că aceștia fac afirmații eronate. Iar cînd un expert încalcă propriile recomandări, atunci în mod inevitabil el sau ea nu are decît o singură alternativă: demisia. Expertul care a recomandat guvernului introducerea în luna martie a carantinei, dr. Neil Ferguson, a fost obligat să demisioneze în luna mai, atunci cînd presa a relatat că el însuși a încălcat regulile, permițîndu-i amantei sale să-l viziteze. Acum, după o experiență de șase luni, experții, dar și politicienii care le-au urmat sfatul de cele mai multe ori sînt criticați pentru că strategia lor a fost greșită și pentru că Marea Britanie are cel mai mare număr de morți de COVID-19 – peste 41.000 – din Europa.

Sigur că pandemia de coronavirus este un caz excepțional, un fenomen nou în care cunoașterea a făcut un salt uriaș de la începutul lui 2020, dar consensul în mass-media este evitarea falșilor experți care pot provoca dezinformare și derută în opinia publică.

Cînd vine vorba de alte subiecte controversate, cum ar fi încălzirea globală, aici intervine necesitatea echilibrării opiniilor experților, chiar dacă una dintre părți este preponderentă și uneori apar negaționiști ai încălzirii globale care adeseori se regăsesc în rîndul negaționiștilor coronavirus sau al antivacciniștilor. Iar cînd vorbim de subiecte care se îndepărtează de științele exacte – economia, politica, cultura –, noțiunea de expert devine mai fluidă.

Știu însă din experiența proprie de la BBC și RFI (29 de ani) că este absolut necesară alegerea unui expert nu doar pe principiul competenței, dar și al independenței. Se poate întîmpla ca un expert să fie foarte competent, dar ca legătura sa cu anumite interese, adeseori comerciale, să pună la îndoială independența opiniilor sale, iar acesta e un aspect la care mass-media din Marea Britanie este extrem de atentă. Experții sînt contestați într-o perioadă în care populismul pare să fie în ascensiune în lumea întreagă și în care rețelele sociale sînt „invadate de imbecili”, ca să-l citez pe Umberto Eco. Dar, pe termen lung, importanța lor nu se va diminua, căci majoritatea distinge pînă la urmă între experți, pe de o parte, incompetenți, impostori și canalii, pe de alta.

Petru Clej este jurnalist, corespondent RFI-România la Londra.