- argument -

Cea mai puternică economie din Europa este astăzi principalul motor al Uniunii Europene. Germania pare să conştientizeze rolul de lider pe care l-a dobîndit în perioadă de criză. Dar sînt politicile de austeritate ale Germaniei soluţia pentru rezolvarea crizei, sau o măsură care o adînceşte? De la Berlin se transmite, cu voce fermă, că economisirea şi reducerea cheltuielilor sînt singura opţiune posibilă pentru a evita un dezastru. În Grecia şi nu numai acolo, tot mai multe voci înfierează guvernul german pentru politicile colonialiste şi oportuniste. Relaţia Germaniei cu Europa e marcată de ambiguitate: fie este lăudată pentru performanţele economice, fie este hulită deoarece nu vrea să-i ajute, în numele solidarităţii, şi pe cei mai săraci (asta, în vreme ce Germania are cota de participare cea mai ridicată la bugetul european).  

Alegerile din 22 septembrie au consfinţit victoria unei Angela Merkel mai puternice, din ce în ce mai puternice pe zi ce trece. Cu toate acestea, ea nu a reuşit să construiască Marea Coaliţie guvernamentală, iar realegerea sa nu a adus nici pacea pe pieţele financiare, nici ieşirea Uniunii Europene din criză, nici soluţii concludente la problemele date de succesul euroscepticilor,  al naţionaliştilor, în rîndul europenilor... Ca şi cum cei care clamau că soarta întregii Europe depinde de rezultatul alegerilor din Germania s-ar fi înşelat amarnic. Alegerile au trecut, Angela Merkel merge mai departe, dar starea UE s-a înrăutăţit. Şi dacă Germania nu este, de fapt, cea care dă temperatura Europei? Şi dacă Germania ar fi, de fapt, de vină – după cum scrie presa anglo-saxonă – pentru declinul creşterii europene? Ce se află la umbra tinerei Germanii înflorite la umbra mitului perfecţiunii germane?  

În materie de politică internă, Germania are o mulţime de probleme de rezolvat. Iar formarea noului guvern depinde de clarificarea punctelor divergente de pe agenda partidelor: salariul minim, taxa pe transportul rutier, moneda euro, energia, educaţia etc. Pentru fiecare dintre probleme s-au format grupe de lucru interpartide, care încearcă să depăşească impasul. Aceste căutări reprezintă în sine o victorie a democraţiei. Scopul e atingerea consensului. Modelul politic german, bazat pe consens, e, pînă la urmă, fundamentul Europei. În acest dosar e vorba despre Germania după alegeri şi, über alles, despre Europa. (Matei Martin şi Iulia Badea-Guéritée)

Ilustraţie de Ion BARBU