Et in Arcadia ero - sau despre mobilitatea academică a tinerei generaţii

Oana CHELARU-MURĂRUŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Et in Arcadia ero   sau despre mobilitatea academică a tinerei generaţii jpeg

Nu putem discuta despre opţiunea de studiu în străinătate a tinerei generaţii din România, ignorînd complexele noastre de europeni „marginali“. După cum se ştie, cultura română a fost marcată dintotdeauna de nostalgia Romei (generatoare de purisme, ficţiuni lingvistice şi alte mitologii autohtone), iar începînd cu secolul al XIX-lea, de complexele „ariei periferice“, fascinate de cultura occidentală „de la centru“, dătătoare a unor modele demne de imitat, de transplantat, de adaptat.

Una dintre consecinţele acestei poziţionări a fost şi fenomenul de

manifestat pe parcursul secolului al XIX-lea, cu precădere în a doua sa jumătate, fenomen ce a contribuit decisiv la formarea elitei intelectuale a timpului. Destinaţiile predilecte ale tinerilor români erau, la acea dată, universităţile din Franţa şi Germania, urmate de cele din Austria, Elveţia şi Belgia. Tendinţa de migraţie a studenţilor români spre universităţile occidentale a continuat şi după înfiinţarea universităţilor româneşti (1860 – Iaşi, 1864 – Bucureşti) şi s-a amplificat în prima parte a secolului al XX-lea, devenind o practică instituţionalizată în perioada interbelică.

După hiatusul epocii comuniste, cînd mobilitatea externă a persoanelor a fost sever cenzurată, era firesc să asistăm la un reviriment al interesului pentru studiile în străinătate, a cărui intensitate a crescut firesc odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Acest interes, izvorît din vechea noastră nostalgie europenistă (mai nou din fascinaţia visului american), capătă astăzi noi motivaţii, în condiţiile globalizării şi universalizării cunoaşterii, determinînd o migraţie fără precedent a membrilor comunităţii academice. 

Aş distinge mai întîi, în interiorul acestui fenomen, categoria din ce în ce mai extinsă a celor care, avînd motivaţii puternice şi performanţe profesionale notabile, precum şi o condiţie materială solidă, pleacă în străinătate pentru a face studii complete (licenţă, masterat, doctorat), cel mai adesea cu intenţia direct mărturisită de a nu mai reveni în ţară. Nu insist asupra eşecului autorităţilor, mult comentat în presă, de a determina reintegrarea în economia/societatea românească a acestor specialişti români formaţi în străinătate prin lansarea unor oferte de muncă atrăgătoare, bine plătite şi conforme cu standardele lor profesionale. 

Totuşi, nu pot ignora faptul că mulţi tineri au reprezentări idealizate ale realităţilor/standardelor academice occidentale ori motivaţii superficiale de a studia la universităţi de prestigiu, fiind victime ale unei fascinaţii facile a Occidentului, născută din snobism sau din spirit gregar şi nesusţinută de performanţe individuale. Aceştia au adesea preconcepţii şi atitudini critice stereotipe la adresa universităţilor româneşti, născute dintr-o mai generală autoreprezentare negativă a identităţii naţionale. Alături de tinerii cu adevărat performanţi (olimpici internaţionali, adolescenţi supradotaţi intelectual etc.) care iau drumul Occcidentului, am întîlnit şi tineri români care optează pentru studii în străinătate fără a cunoaşte standardele academice şi care sînt nevoiţi să se întoarcă în ţară din neputinţa de a-şi realiza creditele obligatorii. Tabloul este aşadar mai complex decît lasă să se întrevadă o descriere simplificată în alb şi negru a instituţiilor academice occidentale vs cele româneşti. 

O altă tendinţă din ce în ce mai vizibilă este aceea a studenţilor care aleg să urmeze numai un masterat internaţional, de regulă într-un domeniu nou sau conex licenţei, din dorinţa de a deveni mai performanţi pe piaţa muncii. Decizia de a transforma masteratul într-o specializare B (fie ea şi la o universitate străină) este pîndită însă de riscuri la nivelul formării de bază, în condiţiile în care programele de licenţă Bologna de trei ani se dovedesc insuficiente pentru o solidă profesionalizare a individului. 

„Demonul“ schimbării nu animă obligatoriu şi pe studenţii din universităţile româneşti cărora li se oferă prin programele Erasmus oportunitatea de a studia temporar în universităţile europene. Constatăm cu surprindere în ultimii ani că numărul celor care solicită astfel de burse este mai mic decît în trecut, ceea ce pare a demonstra că interesează mai puţin schimbul de experienţă, cît obţinerea unei diplome la o universitate occidentală. 

- pare a fi deviza tînărului român de azi, „înveşmîntat în pixeli“, pornit în căutarea pămîntului academic al făgăduinţei. Sînt universităţile româneşti vinovate că nu reuşesc să atragă mai mult prin oferta lor de studii, ca şi prin strategii mai dinamice de marketing şi publicitate? Cu siguranţă că da, deşi factorii ce explică acest exod sînt mai complecşi şi ţin, deopotrivă, de istoria formării elitelor intelectuale autohtone, de mentalitatea socială, de complexele noastre culturale, de performanţele modeste ale economiei naţionale şi, nu în ultimul rînd, de extinderea „satului global“. 

Oana Chelaru-Murăruş este conferenţiar dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.