Ai zis Frast, Ipene, Ocoș, Baș. Arș, atunci cînd te-ai fript. Soare cu picioare. Facem să fie bine. Ai călătorit cu Săgeata Verde. Înainte de coborîre ai pus biletul compostat pe banchetă. Sau l-ai dat mai departe. Ai ascultat știri cu sonorul la minimum. Cele despre vreme, în special, transmise de unguri.

Te-ai plimbat pe Corso. Ți-ai dat o pauză, pe terasă, la Libelula. Șuhaida, profiterol, parfait, mazaren, piure de castane. Te-ai filat cu italieni. Ai mîncat mici în Obor. Sau la Măltăreț. Grătar la Trei Insule. Langoși în Piață. Cu liptoi și mărar. Merdenele cu carne la Trei Păduchi. Pită de Pecica, roșii de Curtici, salam de Nădlac, ciocolată de Vinga. Ai băut Cico. Sau Aracola. Bere la halbă în grădină la Zet, Macul Roșu, Cina, Ciuleandra. Monopol cu dulce de la Miloaga, Catanga sau Groapa.

Îți amintești de Sanda. Și de plasele ei. Guraliva cu Lozuri, Peter Melomanul, Bin Laden ce striga „Hai Domidea“, Domnul cel Mut care vindea broșe în formă de papucei. Ai avut căsuță în Ștrand, sau măcar o cabină. Dacă pereții ar putea să vorbească. Te-ai împachetat cu nămol drojdios de la Bidi. Bun la reumă și altele. Ai chiulit. Ți-ai tras motivare à la Dr. Udrin, supranumit Regele Absențelor.

Ai ascultat rock la Constructorul. Ai dansat în Artex, Sfinx, Sindicate, Night. Unde bos era Sendi. Ți-ai făcut pantofi din piele cu scîrț, la comandă, costum la Ghinga, rochie pentru nuntă la tanti Iolu. De mireasă, la Doamna Dragoș, în Piața Mică. Te-ai fotografiat la Ostafi. La Gică Repede. Hramul mănăstirii Bodrog. Mărgele, păpuși cu oglinjoară. Din turtă dulce. Ți-ai plimbat copiii cu căruciorul pe mal. Le-ai luat frișcocoși de la Gemene, înghețată la cornet, țucăr pe băț. I-ai tuns la Ciufulici.

Ai avut mașină cu număr AR 70 UTA. Erai copil atunci cînd tatăl tău te-a dus la meciul cu Feyenoord. Te țineai cu pumnii strînși de grilajul din față. La pauză te-a întrebat: Îți place de-ai noștri? Da, i-ai răspuns. În rea-litate, țineai cu ceilalți. Aveau tricouri mult mai frumoase.

Ești din Arad, dacă…

Îți pare rău după Ștrand, dar te lauzi cu Gara. Te dai prin Mall. Îți faci selfie pe Mețianu cu miss Marion Davies. Faci parastas după John Lennon, la Joy’s. La început de octombrie adăstezi în fața vitrinelor pregătite de Noaptea Sfîntă. Cerbul Albastru, Elefantul Roz, Elefantul Galben. Pantofi de damă, culori diferite, așezați pe turnante programate să se învîrtă consecutiv. În interiorul fiecărui papuc, pe calapod, cîte o miniatură din gips. Cópii după Fecioara cu Pruncul, Ieslea din Bethlehem, Închinarea Magilor. În 3 ianuarie stai la coadă să-ți plătești impozitele. Pe tot anul.

De obicei stai la casă. Sau ai domeniu la Cladova. Dacă se-ntîmplă să locuiești la bloc, nu arunci chiștoacele sub ștergătorul de la intrare. Nu scuturi preșurile peste balcon. Nu gătești cu rîntaș. Nu arunci ardeii umpluți, stricați, în vasul de la veceu. Aerisești casa scărilor de fiecare dată cînd doamna Toth coace șnițele cu ușa deschisă. Speli scările după femeia de serviciu. Apa ei pute. Ușa îți este deschisă la orice oră, din zi sau din noapte, pentru cei ce rămîn în pană de sare, zahăr, ulei, bicarbonat sau hîrtie igienică. Nu dai sonorul la maximum cînd e Vocea României. Nici măcar atunci cînd e Vedeta populară sau Românii au talent. Îți amintești cînd e ziua de naștere a fiecărui vecin. Îi pui o felicitare în cutia poștală.

Ajuți un nevăzător. Nu să treacă strada, ar fi fost simplu. S-ajungă în stație. Ce sînt astea, pe jos? Ornamente spulberate de vînt. Își pune mîna pe umerii tăi. Ca și cum ați fi prieteni de-o viață. Vă întoarceți de la un chef la care s-a băut destul de bine. Cine ești, cu ce te ocupi. Probabil că ești în concediu. Altfel, la ora asta, ar fi trebuit să fii la serviciu. Nu-i răspunzi. Te prefaci că n auzi. Începe să-și sugă dinții. De ce faci asta? Am mîncat la cantină, pe Episcopiei, supă de varză și pilaf cu o carne, cum să zic, destul de ațoasă. Două stații, cobor la Municipală. Avem o masă gratuită și-acolo. Sper să nu fie tot pilaf. După care, înapoi în tramvai, pînă la Boul Roșu. Ajung numai bine, cînd se dă cina.

Cam asta. Și-n fiecare zi. 

Ioan Peter Pit este actor şi scriitor.

Foto: Ciprian Hord