Emisiuni care au marcat FM-ul

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Emisiuni care au marcat FM ul jpeg

1) Cum s-a creat şi ce oferea formatul acelei emisiuni?

2) Ce emisiuni, din acest moment, aţi recomanda?

● Vlad CRAIOVEANU

, Guerrilla 

1) Eu am venit acolo pe un format deja existent, dar ulterior venirii mele, pot spune că, în esenţă, formatul a fost dat de caracterele noastre mediatice şi de libertatea de expresie pe care am primit-o cadou. Era şi plăcerea dialogului dintre mine şi Mihai Dobrovolschi, cu care de multe ori m-am dovedit antagonic. Era plăcerea de nu fi corect politic în ceea ce spuneam şi totuşi foarte multă lume să se amuze sau să fie contrariată în timp ce ne asculta. Era

prin multe locuri. A fost altceva-ul, pentru acea perioadă.

Mihai GĂINUŞĂ

, Radio 21 

1) Iniţial mi s-a propus să fac o revistă a presei în matinalul Radio 21 – era în anul 2000. În acel moment aveam experienţa celor cinci ani de Radio Delta-RFI, unde făceam atît ştiri, cît şi emisiuni de divertisment în direct. Colivia cu studenţi a fost nominalizată la premiile Mediafest. După cîteva săptămîni de revista presei, am devenit co-prezentator, iar emisiunea Cronica cîrcotaşului, sintagmă inventată de colegul Lucian Boariu la Radio Delta, a primit numele de Cronica cîrcotaşilor. Pe lîngă momentele scrise, revista presei sau scenete, am început să interpretăm foarte multe personaje, să imităm caractere din showbiz şi să abordăm subiecte sociale. Apoi ieşirea pe TV, la Prima, ne-a consacrat ca emisiune de satiră socială, în principal. Ingredientele cred că erau prospeţimea, umorul, incisivitatea şi echipa sudată.

2) Aş recomanda Gaşca lui Găinuşă, la Radio 21. E un concept nou pentru radioul din România, cu o gazdă cu experienţă şi o mare echipă de talente.  

● Andrei GHEORGHE

Midnight Killer & 13/14, ProFM 

1)

însemna libertate. Toată lumea putea să spună ce voia, fără temă, fără subiect. Delir colectiv, uneori ludic, alteori sceptic. Depindea de zi, de stare.

însemna strategie. Ocuparea unui tronson orar, cu un produs puternic. Practic, s-a creat din nimic un

de o oră în care eram dominanţi. Tronsonul există şi azi şi e în continuare atipic. Emisiunea te obliga să fii clar, logic, coerent. Altfel zburai din emisie. Aşadar, doi paşi: libertatea şi utilizarea ei.  

● Johann POHRIB

, Contact 

1) Emisiunea a fost, paradoxal, ideea unei femei. Mai precis, a Ralucăi Moianu, atunci director de programe. A plecat de la „elementele“ pe care le avea atunci la şi pe radio: Bogdan Popescu – Şarpe (cel care realiza „Matinalul“), eu – Johann (realizam atunci programul de la 10 la 12 – tronsonul pe care a şi fost difuzată emisiunea

) şi Marius Furdui (realiza programul de la 12 la 14). Ideea i-a venit Ralucăi, după cum ne-a mărturisit, de la discuţiile de „culoar“ purtate de noi, băieţii, după program şi în care subiectul principal era femeia declinată la plural – că, deh, poligamia i se potriveşte oricărui bărbat –, adică: femeile. Şi relaţia acestora cu noi, bărbaţii. Şi uite aşa s-a născut o emisiune care trata cît se poate de direct relaţia bărbat – femeie. Normal, cu o pronunţată tentă (unii ar spune că nu doar tentă) misogină. La categoria superlative, primul sezon al emisiunii a marcat o premieră: pentru prima dată o emisiune de la un radio privat, conform sondajelor, era mai ascultată la nivel naţional decît emisiunea de pe acelaşi tronson orar de la postul public de radio. După plecarea colegilor mei, Bogdan şi Marius, emisiunea a cunoscut un alt sezon spectaculos în formula Johann Pohrib, DJ Armand şi Miruna Cristescu. Da, o femeie între misogini. Dar ăsta poate fi un subiect separat, de zis pe „patru albume“, vorba Paraziţilor. Am să mai spun doar cea mai mişto apreciere, în opinia mea, pe care a primit-o emisiunea de la prietenii noştri, pe atunci la TVR, Radu Naum şi Vlad Enăchescu. Citez, din memorie: „Băi, ajungem la TVR cu maşina şi mai dăm două ture în jurul clădirii ca să se termine, să închidem radioul şi să putem merge liniştiţi la muncă!“

2) Ce-mi place acum la radio şi aş recomanda:

cu George Zafiu şi Vlad Petreanu – programul matinal de la Europa FM. Iar eu vă aştept, cu drag, la radio, în fiecare zi, de luni pînă vineri, de la 16 la 18, la Radio România Actualităţi, unde, alături de Mirela Bazavan, realizez emisiunea

● Iulian TĂNASE

, Guerrilla 

1) Ca fan, în acea vreme, al lui Mario Vargas Llosa,

mi s-a părut un nume bun pentru o emisiune de duminică seara. Atipic, dar bun. A început în toamna lui 2005 şi a continuat pînă în primăvara lui 2014. A avut o pauză de un an şi ceva (2010-2011), iar din ianuarie 2012, timp de doi ani, a funcţionat ca matinal de week-end. Am rîs foarte mult în toţi aceşti ani împreună cu Mitoş Micleuşanu şi cu partenerii mei de emisiune, dar încă şi mai important a fost că ascultătorii au rîs. Şi încă rîd. Emisiunea, deşi nu mai există, încă se ascultă, Internetul e plin de

şi asta mă bucură. Practic, n-am vorbit degeaba.

2) Momentan, nu există vreo emisiune de radio pe care să îmi doresc foarte mult să o ascult, deşi eu am rămas un ascultător de radio. În urmă cu douăzeci de ani, însă, eram fan al emisiunilor

(la ProFM, cu Florin Călinescu),

şi, mai ales,

(tot la ProFM, cu Răzvan Exarhu). 

anchetă realizată de Marius CHIVU  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.