Elita politică nu ar trebui să se joace cu iluzia integrării

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Wim VAN MEURS Conducerea de la Chişinău a făcut în ultima vreme o schimbare, declarîndu-şi intenţia de a adera la UE. Aveţi ceva experienţă în a observa evoluţia de acolo, cum vă explicaţi această schimbare? E foarte limpede că la început a fost doar o mişcare de politică internă a conducerii comuniste, pentru a surclasa opoziţia care pretindea că este mai pro-europeană, asta avînd în vedere popularitatea tot mai mare a UE pentru votanţii moldoveni. Dar, pînă la un anumit nivel, adoptarea unei agende europene a căpătat un suflu propriu în politica din Moldova şi a produs ceva schimbări în cultura politică şi în influenţa UE asupra regimului de la Chişinău. În studiul dvs. Moldova ante portas, scris în 2004, spuneţi că "Moldova este ataşată politicii simbolice a ŤEuropei», dar nu e dornică să joace după regulile europene". Este noua tendinţă pro-europeană doar o altă formă de propagandă? La început aşa a fost, dar, cu politici corecte din partea UE, ar putea fi începutul a mult mai mult, optimist vorbind. Preşedintele României a propus recent Comisiei Europene să abordeze o foaie de parcurs apropiată sau similară foii de parcurs pusă la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest. Ce părere aveţi despre şansele unei asemenea propuneri? Cum am argumentat în lucrarea pe care aţi citat-o şi în una mai recentă - Qualifying (for) Sovereignity, Bertelsmann Stiftung - există omisiuni serioase în Politica de Vecinătate pentru Moldova şi în SAP (Procesul de stabilizare şi asociere - n.red.) pentru Balcanii de Vest. Dacă UE renunţă la condiţionări, doar pentru a arăta că are succes sau doar pentru a include şi Balcanii de Vest în extinderea estică sau pentru a aduce Moldova lîngă Balcanii de Vest, atunci semnalul este că schimbările reale nu contează. Iar schimbarea simulată nu este de ajuns. Pe de altă parte, sînt de acord că a gîndi strict în termeni de regiuni nu stimulează în nici un fel reformele. Însă această propunere poate deveni ceva de luat în seamă după ce Moldova va demonstra rezultate concrete şi voinţă politică pentru reforme, care sînt nepopulare. Cineva îmi sugera că Moldova ar trebui mai degrabă să rămînă legată de Ucraina, dată fiind imaginea pozitivă pe care o are Kievul oranj la Bruxelles. Ce părere aveţi? Asta sună a îmbătat cu apă rece. Pitirea după reputaţia oricum în scădere a revoluţiei oranj nu va aduce reforme în Moldova, cel mult o spoială de reformă care nu ar fi în avantajul nimănui. Acest argument este bazat pe o logică greşită care spune că, dacă UE nu are politica corectă (aducerea rapidă a Moldovei mai aproape de integrare, ca un actor separat) din motivul corect, ar putea fi atrasă spre această politică dintr-un motiv greşit. Este Europa pregătită să intre în ograda Rusiei? În nici un fel. Aşa cum a demonstrat recentul conflict energetic, în cel mai bun caz putem spune că UE este un actor de politică externă ezitant. Credeţi că România este pregătită pentru a avea o strategie atît de îndrăzneaţă, dată fiind propria situaţie fragilă pe finişul integrării? Din perspectivă românească, această opţiune este de înţeles, date fiind legăturile istorice strînse cu Moldova, mai ales că această alegere nu prea implică costuri mari şi nu există motive să credem că Republica Moldova ar suferi prejudicii, cîtă vreme îşi îndeplineşte propriile obligaţii, de pildă regimul Schengen. Totuşi ar putea aprinde scînteia unor aşteptări nerealiste în Moldova. Toată această nouă conjunctură schimbă ceva în conflictul din Transnistria? Spuneţi în lucrarea dvs. că "Republica Transnistreană a devenit un stat-ratat şi consolidat". Cum vine asta, consolidat-ratat? Fără o politică mult mai strictă de control la graniţă, Republica Transnistreană ar putea să supravieţuiască foarte simplu pe baza economiei sale negre. Misiunea de monitorizare a graniţei este un pas înainte, dar unul minimal şi ezitant pînă acum. Oricum, comparată cu strategiile depăşite şi neputincioase ale OSCE, orice iniţiativă a UE înseamnă o îmbunătăţire. Este rezolvarea conflictului din Transnistria o condiţie strictă pentru orice progres în relaţia cu Moldova? În acest moment, chestiunea transnistreană este în primul rînd o scuză pentru Moldova pentru a nu demara reforme serioase. Se pot face multe progrese în dreapta Nistrului chiar cu acest conflict nerezolvat. Este un mit faptul că Moldova ar merge bine în drumul spre Europa fără conflictul din Transnistria. Luînd în considerare nivelul de reformă din Moldova, implicaţiile geo-strategice şi starea de spirit din UE faţă de noi extinderi, puteţi pronostica o dată pentru integrarea Republicii Moldova în UE? Dacă ne gîndim că 10 ani este considerat un termen optimist pentru Balcanii de Vest, o elită politică serioasă în Moldova nu ar trebui să se joace cu iluzia integrării europene pentru propriul public, ci să pună în practică reformele-cheie care trebuie aplicate, cu sau fără perspectiva integrării. Toate documentele de politici emise la Chişinău, unele de două pagini, altele de 600, au arătat că deocamdată avem doar declaraţii de intenţie, nu planuri strategice serioase, care fixează priorităţi. Wim Van Meurs este cercetător la Center for Applied Policy Research, München; profesor de Istorie şi Politici Europene la Radboud University, Olanda. * Scopul acestei misiuni este acela de a construi capacitatea de management a graniţei pe toată lungimea frontierei Moldova - Ucraina. Comisia a asigurat în jur de 7 milioane de euro pentru Misiunea de Asistenţă pentru Frontieră, pentru primele 24 de luni. Vom desfăşura echipe mobile, cuprinzînd 50 de grăniceri din statele membre UE la cele mai importante locaţii de-a lungul graniţei, inclusiv segmentul transnistrean. Aceste echipe vor face vizite neanunţate la oricare locaţie de pe frontiera moldo-ucraineană. (din discursul doamneii Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Relaţii Externe, ţinut la lansarea Misiunii de Asistenţă, punctul de frontieră Palanca, octombrie 2005 )

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.