Dreptate, sex și roboți

Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Dreptate, sex și roboți jpeg

E condamnabil moral să faci sex cu roboții? Desigur, întreb pentru un prieten. Mă bucur totuși că nu mă întreabă dacă ar putea să iubească un robot sau, mai grav, să fie iubit de acesta/aceasta/aceștia. Răspunsul e scurt și poate puțin trist: nu. Să fii atras erotic de o cutie de tablă, cu circuite integrate și senzori, așa cum visau scriitorii de SF din secolul trecut, mai treacă-meargă, dar să crezi în dragoste cu așa ceva e un angajament prea ciudat față de o ontologie în care sîntem toți o apă și-un pămînt. Așa că mai bine nu ne angajăm acolo și răspundem la o întrebare mai complicată, dar cu sens: e condamnabil a interacționa sexual cu androizi frumoși?

De la „nevasta olandeză”, păpușă sexuală de secol XVII care bucura viețile marinarilor, la roboții zilei de astăzi, ce deja se găsesc în case asiatice de toleranță (progresul moral nu se oprește la oameni, etnii, religii și genuri) cu program permanent (și prețuri destul de mari), fetișul s-a înlănțuit cu nevoia. Dacă în paleolitic se produce primul dildo, astăzi teledildonica începe să se studieze și la politehnici. Sexul tehnologizat, sexul autonomizat, sexul cu adevărat complicat, bazat pe aplicarea științei fizice și a geometriei (încă euclidiene), urmează viața de zi cu zi a hominizilor de la facerea lor. Dar astăzi am ajuns la rezultate impresionante. Astăzi putem înlocui lucrătoarele și lucrătorii sexuali cu astfel de mașinării. Sau chiar partenerii permanenți. Un dildo uitat în colț pe etajeră e probabil motiv de glume, apropouri și alte activități, nu doar conversaționale, dar un robot sexual e motiv de preocupare. Întru totul justificată. De oriunde ai privi, roboțeii aceștia vor schimba regulile jocului. Pînă la parodia sa.

Formă umanoidă, da. Poate simula bine comportamentul și mișcări umane? Da. Rulează un sistem de inteligență artificială, poate interpreta și răspunde informațiilor din mediu? Dacă vom răspunde tot pozitiv, atunci e un robot social antropomorf, care nu e o entitate pasivă, ca o păpușă, ci una mai degrabă apropiată de un bonobo. Poate realiza acțiuni într-un grad destul de înalt, chiar dacă nu va reflecta asupra lor. Se poate orienta. Se poate strica, dar poate semnaliza asta. Nu poate alege, nu poate refuza. Acestea sînt deja cîteva dintre proprietățile unora dintre roboții sexuali. De ce să-i limităm la înfățișarea umană? De ce nu ar fi ceva diferit, poate niște extratereștri? Sau un animal? Cîtă vreme acceptăm roboți sociali care ajută seniorii să se liniștească, iar pe copii să învețe limbi străine sau chimie, și unii seamănă cu roboți SF sau chiar cu o focă, de ce nu am accepta și asemenea neo-jucării cvasi-autonome sexuale? Sînt ele doar jucării?

Cum ne vom raporta la aceste mașinării ale plăcerii, cum ne raportăm deja, cu tot setul de întrebări fără răspuns de mai sus, spune ceva despre cum îi privim și pe semenii noștri. E de înțeles critica feministă care susține că acești roboți nu fac decît să adîncească obiectificarea femeilor. Chiar dacă scopul ar fi contrar: avem roboți sexuali tocmai ca să nu mai căutăm astfel de servicii sexuale de la semenii noștri. Să nu-i mai tratăm ca instrumente, ca mărfuri de consum. Da, dar prin statut, roboții sînt mai degrabă sclavi, supuși, niște obiecte inteligente și senzuale care stau unde le pui. Și fac ce și cum le ceri etc. Practica de a trata sexul ca pe o tranzacție care presupune dominație, control, rămîne. Nu am rupt cercul vicios al stăpînirii. Și al unui dezinteres față de celălalt, dezinteres proporțional cu interesul pentru părți ale corpului său.

Psihologia umană e subiect de glume pe unele exoplanete. Dar aici, pe a noastră, e doar un alt cîmp al profitului. Profităm unii de alții pentru că speculăm slăbiciunile noastre. La fel o fac și o vor face și proiectanții acestor roboți. Care pot manipula, din ce în ce mai ușor, psihologia umană. Mințile noastre sînt mai ușor de păcălit atunci cînd antropomorfizează și atribuie o minte unde nu-i. Astfel putem evalua în mod greșit autenticitatea, reciprocitatea și intensitatea relației noastre cu un robot social umanoid inteligent. Ceea ce e și de dorit din punctul de vedere al profitului. Mai mult, omul e un animal care are fetișuri, e idolatru. Acest mix face ca intrarea roboților sexuali în imperiul sapienșilor să nu fie chiar o problemă.

E tot exploatarea femeii! Poate provoca dependență! E o perversiune! E înșelarea partenerului de viață! Da, dar nu e vina robotului. Nu există nici o necesitate în a proiecta acești roboți urmînd diviziunile și stereotipurile de gen ale speciei noastre. Nu pot provoca o dependență mai mare decît cea a telefoanelor și a vieții online. De ce ar fi o perversiune mai mare decît a-ți dori, fascisto-ceaușist, să penetrezi mulțimea prin discurs? Și tot așa. Mai bine am privi cu ochelarii dreptății. Acceptăm că pentru vasta majoritate dintre noi sexul contribuie la starea de bine și la o viață bună. Atunci cei privați de sex ar trebui ajutați, ar trebui să li se înlesnească, măcar parțial, accesul (chiar dacă nu ar fi sexul de cea mai bună calitate). O lume de oameni satisfăcuți e o lume mai bună.

Unora dintre noi sexul cu roboți poate să li se pară grețos, imoral, inuman. Dar sînt destule categorii care merită o redresare. Avem un interes social și moral să redresăm situația semenilor noștri care nu se pot bucura de o viață sexuală naturală, iar singurul mod accesibil este utilizarea unor tehnologii avansate, ca roboții, care să ofere cît mai mult din experiența „reală”. Sexul cu roboți ca plăcere inferioară (sau autoerotism) este preferabil față de nimic. Astfel apare ca acceptabil accesul la astfel de activități, robosexul nu e condamnabil moral pentru anumite categorii (chiar dacă nu e cel mai dezirabil). De exemplu, oamenii cu dizabilități corporale (precum veteranii de război), oamenii cu hipersexualitate indusă neurologic (în urma unei boli), deținuții, soldații, bolnavii din aziluri sau ospicii, exploratorii din Antarctica, cosmonauții, marinarii, lucrătorii pe platforme marine, tinerii introvertiți sau preoții catolici ar putea fi unii dintre ei.

Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.