Dezbaterea academică sau cearta cu ţinută

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Dezbaterea academică sau cearta cu ţinută jpeg

Asistăm sau chiar participăm la certuri cam peste tot şi tot timpul, de dimineaţa devreme pînă noaptea tîrziu, acasă, dar şi la serviciu, pe stradă, în trafic, la cumpărături, la teatru, pe plajă, în vîrful muntelui sau în avion, chiar şi la biserică sau la bibliotecă. Problema nu e însă atît că o facem, ci cum o facem. Ne putem certa cu ţinută, ne putem contra verbal fără să ne supărăm, ne putem situa pe poziţii diferite fără să ne jignim. Acesta este modelul dezbaterii cu bun-simţ, care este oferit cu precădere de modul în care se desfăşoară sau cel puţin ar trebui să se desfăşoare dezbaterile academice/ştiinţifice. În cele ce urmează prezint un decalog de reguli şi principii care oferă premisele unei bune aşezări într-o dezbatere.

Calea adevărului (şi nu a persuasiunii). Aceasta este poate regula cea mai importantă, deoarece aşa se despart apele între o dezbatere centrată pe aflarea adevărului, o înfruntare dialectic-socratică şi una ce urmăreşte doar să convingă auditorul în legătură cu un punct de vedere, o dezbatere sofistică. În primul caz avem parte de o situare mentală flexibilă, în care oponenţii îşi pot schimba opiniile în funcţie de tăria argumentelor, în timp ce în cel de-al doilea caz avem parte de o situare dogmatică în care oponenţii încearcă să-şi convingă adversarul prin orice metode persuasive şi oratorice să adopte poziţia lor. Ceea ce este important şi interesant este că o astfel de poziţionare atrage după sine şi o bună situare etică, o abordare bazată pe principii morale ferme şi derapaje deontologice minimale. Invers, o atitudine strict persuasivă, specifică în general majorităţii politicienilor, este profund nocivă, deoarece foarte uşor se ajunge la manipulare şi la fabricarea de ştiri şi dovezi false. Atîta timp cît ţinta este (doar) să convingi şi nu să afli adevărul, foarte uşor se ajunge ca scopul să scuze mijloacele şi astfel să avem parte de minciună şi manipulare.

Centrarea pe idei şi argumente (şi nu pe persoane). Într-o dezbatere este vital să facem distincţia fermă între interlocutor ca persoană şi ceea ce susţine acesta. Ceea ce trebuie să ne intereseze este doar poziţia sa şi argumentele care o susţin şi nu persoana sa, cu tot ce înseamnă acest lucru, cu tot ce presupune aceasta: cum arată, cum se îmbracă, biografia şi originea sa, titlurile şi poziţia sa socială etc. Eleanor Roosevelt spunea că: „great minds discuss ideas, average minds discuss events, small minds discuss people”. Interesul pentru persoana cuiva şi nu pentru ce aceasta susţine este măsura ţaţei mărunte din noi. Sigur, e mai uşor să bîrfeşti pasional că Georgescu sau Popeasca a făcut şi a dres decît să analizezi raţional nişte puncte de vedere. Gîndirea critică identifică această eroare de raţionament cunoscută încă din antichitate drept sofismul ad hominem. Din păcate, societatea noastră pare că este dominată de o astfel de poziţionare. Aceasta este, din păcate, o perspectivă măruntă şi nocivă în care oamenii sînt preponderent interesaţi doar de picanteriile vieţilor noastre private şi nu de ideile, proiectele şi argumentele pe care le avem.

Identificarea exactă a temei de discutat. O dezbatere este eficientă atîta timp cît se ştie clar care este obiectul de dezbătut. Este astfel necesară încă de la bun început o definire strictă şi o delimitare clară a temei de discuţie. Doar aşa, odată clarificat acest aspect, se pot ulterior identifica argumentele care fie susţin, fie slăbesc o anumită poziţie cu privire la tema de discuţie aleasă. Odată ce tema este bine conturată, un alt avantaj este şi faptul că se poate face apel la specialişti relevanţi cu privire la respectiva temă de discuţie. Dacă aceasta este neclară sau vagă, atunci exista atît riscul de a nu găsi bune argumente pro şi contra, cît şi acei specialişti competenți în raport de tema dezbătută.

Identificarea argumentelor pro şi contra. Este foarte important ca poziţia pe care o apărăm să fie cea care are cele mai bune argumente de partea ei, fiind gata să ne schimbăm punctul de vedere dacă apar argumente mai puternice, ce ne răstoarnă poziţia susţinută iniţial. Atîta timp cît dezbaterea are drept scop aflarea adevărului, atunci în mod natural şi necesar se vor trece în revistă argumentele pro şi contra poziţiei susţinute. O prezentare partinică sau trunchiată a argumentelor care susţin sau slabesc un punct de vedere nu e de dorit şi e foarte periculoasă în căutarea adevarului. Din păcate, acest lucru se întîmplă cînd se vrea doar inducerea unui punct de vedere pe baza unor date false, irelevante sau parţial prezentate.

Menţionarea explicită a surselor. Atunci cînd argumentele prezintă fapte, e necesar ca sursa acestora să fie explicit indicată, astfel încît acestea să poată fi oricînd verificate. În ştiinţă, un rezultat este validat doar dacă, atunci cînd este replicat în condiţii similare, se obţine acelaşi rezultat. Manipularea datelor e total nefastă căutării adevărului şi e măsura unui spirit malefic.

Argumente (valide) bazate pe dovezi (solide) şi nu pe intuiţii, sentimente, emoţii… Argumentele convingătoare trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie valide din punct de vedere al structurii logice şi să se întemeieze din punct de vedere al conţinutului pe date de necontestat. Atît formal, cît şi în substanţa lor, argumentele nu trebuie viciate.

Atitudine raţională (vs atitudine emoţională). Pentru a avea o bună poziţionare critică în raport cu argumentele prezentate, e nevoie să fim cît se poate de obiectivi şi raţionali. Orice derapaj emotiv ne poate submina posibilitatea de a cîntări şi analiza imparţial argumentele. Acest lucru se obţine printr-o bună şi eficientă gestionare a sensibilităţii noastre afective.

Respect pentru oponent. Nu trebuie să întrerupi sau să ridiculizezi argumentaţia contrară. Trebuie să asculţi pînă la capăt oponentul şi să-l tratezi cu respectul cuvenit din cel puţin două motive. Primul este unul de strategie argumentativă: dacă greşeşte, cu atît mai bine, lasă-l să se afunde în greşeli ce pot fi ulterior uşor speculate într-o contraargumentare eficientă. Al doilea e că, dacă nu greşeşte şi are dreptate, cu atît mai bine, ascultă-l cu mare atenţie pentru a putea să-ți identifici eventualele erori de raţionare. Dacă acestea nu sînt detectate şi argumentele contrare se dovedesc foarte pertinente şi relevante, atunci trebuie să ne schimbăm opinia, admiţînd că am învăţat ceva. Nu e ruşinos să admiţi că ai greşit, ba chiar e lăudabil să recunoşti acest lucru. E total păgubos să stai încremenit într-o poziţie dogmatică chiar dacă aceasta se clatină serios sub forţa unor argumente convingătoare produse de tabăra adversă.

Apel la date şi exemple relevante. Discuţia trebuie să se poarte invocînd exemple relevante. Odată identificată corect tema, argumentele ce o privesc trebuie să facă apel la date şi exemple semnificative. Aducerea şi invocarea de date periferice sau nerelevante statistic e la fel de periculoasă precum atacul la persoană. O concluzie solidă nu poate fi trasă pe baza unor date irelevante.

Fair-play. Nu în ultimul rînd, o bună dezbatere este dată de corectitudinea şi voinţa participanţilor de a respecta regulile de joc ce au fost indicate mai înainte. Găsirea adevărului presupune o căutare lipsită de prejudecăţi şi o raportare deferentă la adresa argumentelor, indiferent dacă acestea sînt pro sau contra. Toate trebuie analizate cu atenţie şi minuţiozitate.

Se înţelege că toate aceste reguli nu acoperă în mod exhaustiv şi nu epuizează întregul set de principii ce trebuie satisfăcute pentru a avea parte de o dezbatere cu ţinută şi care vizează aflarea adevărului. Ele sînt doar vitale şi necesare pentru a avea o dezbatere autentică. 

Sorin Costreie este prorector al Uni­ver­sității din București și conferențiar la Fa­cultatea de Filozofie, și a fost consilier și secretar de stat la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Cele mai recente publicații includ Early Analytic Philosophy – New Perspectives on the Tradition (Springer) și Șase studii fregeene (Editura Universității din București).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.