De unde mai tăiem?

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Și anul acesta, bugetul e prezentat cu mare întîrziere: la momentul la care publicăm acest grupaj de articole, ar fi trebuit ca legea să fi fost deja discutată și adoptată. În schimb, nu avem decît informații vagi cu privire la direcțiile generale. Și, pe surse, se scurg diverse nemulțumiri ale unor miniștri care vor trebui să se descurce cu resurse mai mici decît speraseră inițial. Dincolo de adoptarea întîrziată și de tensiunile politice avem suficiente motive să fim moderat-optimiști. În primul rînd pentru că premierul a dat asigurări că vrea să construiască un buget echilibrat. Adică să mențină raportul dintre venituri și cheltuieli la cote rezonabile, să ofere mijloace suficiente pentru combaterea crizei sanitare și să găsească mijloace pentru a acoperi, acolo unde e cazul, efectele crizei economice. Două priorități au fost fixate de prim-ministrul Florin Cîțu: investițiile și sănătatea. Și două constrîngeri: să ne încadrăm într-un deficit de aproximativ 7% și o scădere economică de 4,4%.

Poate că aceste cifre nu spun mare lucru oamenilor de rînd. Cifrele sînt abstracte pînă în momentul în care încep să producă efecte. De pildă, pensia… Anul trecut, Guvernul a majorat pensiile doar cu 14%, în loc de 40%, așa cum fusese promis. Și e foarte probabil ca majorarea să fie, din nou, amînată: premierul sugerează că pensiile ar putea fi majorate doar cu rata inflației (cel mult 3%). Cheltuielile bugetare cu pensiile au crescut constant în ultimii ani, pe fondul dezechilibrelor demografice, al sistemului inechitabil, al unor angajamente politice demagogice și al deficitului la nivelul fondului național de pensii. Cum pot fi rectificate inechitățile fără să fie afectați tocmai cei vulnerabili?

Cheltuielile publice în creștere sînt punctul sensibil pentru economia românească în acest an. Iar banii europeni – marea speranță. Asta, cu condiția ca statul să creeze premisele ca aceste fonduri să fie folosite efectiv pentru relansarea economiei distruse de criza COVID. Dacă nu, acești bani vor rămîne doar pe hîrtie, ca o promisiune neonorată. Oricum, anul (de criză) 2021 ar putea să fie un moment de răscruce inclusiv pentru relația dintre stat și cetățean – și asta, pornind tocmai de la previzionarea bugetului. Logica echilibrului perfect între venituri și cheltuieli e bună doar pe termen scurt. Pe termen lung e perdantă.

Germania, de pildă, acceptă, pentru prima dată după decenii în care a produs excedent, un buget deficitar și o creștere a îndatorării. Dar face un efort suplimentar pentru a finanța pachete de ajutor pentru întreprinderile afectate de criză și pentru investiții masive în sănătate și în infrastructură. Iar Franța profită de relaxarea exigențelor UE în materie de responsabilitate fiscală pentru a regîndi finanțele publice. E pentru prima dată cînd se proiectează un buget „verde” – și asta, pornind chiar de la planul de relansare economică. Toate cheltuielile de la bugetul de stat sînt supuse unei evaluări care indică impactul asupra mediului: (climă, resurse de apă, economie circulară, lupta împotriva poluării, biodiversitate). Pînă și măsurile de fiscalitate au fost reorientate pentru a încuraja folosirea energiilor regenerabile, reducerea gazelor cu efect de seră etc. O țară cu o economie încă subdezvoltată și cu resurse limitate, cu un buget de stat oricum împovărat, nu are marjă de manevră pentru asemenea inovații. Și poate că nici nu e cazul să-și restructureze legea finanțelor publice tocmai într-un an de criză. Însă ar trebui măcar să existe o reflecție politică serioasă pe această temă – și o prognoză care să depășească orizontul unui an fiscal. Pentru că bugetul de stat înseamnă mai mult decît aritmetica simplificatoare a veniturilor și cheltuielilor: e vorba de configurarea politicilor publice în diverse domenii, de strategia de dezvoltare a țării și, pînă la urmă, de oameni.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.