De ce pentru <i>ei</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S-au introdus în 1992, ca "măsuri afirmative", dar sînt încă departe de a fi privite cu seninătate. Locurile pentru romi, de la facultăţile de stat, au ridicat - şi continuă să o facă - tensiuni arteriale şi de o parte, şi de cealaltă. Majoritatea reproşează, în primul rînd, limitarea posibilităţilor elevilor ne-romi la admitere, blamînd "tratament preferenţial" de dragul UE şi al corectitudinii politice. De cealaltă parte însă... Angelica Candoi , studentă în anul II la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, provine dintr-o familie săracă de romi, cu patru copii. "Mama mea, Florica, e îngrijitoare la o fabrică, iar tatăl, Titi, e pensionat pe caz de boală." Fratele ei a terminat ASE-ul, sora mai mare e în ultimul an la Psihologie, iar cea mică în liceu, în clasa a X-a. "După cum vedeţi, din oameni simpli, cu studii minime şi situaţie financiară precară, am reuşit cît de cît în viaţă." Angelica a concurat pe locurile alocate romilor "pentru a arăta că şi ţiganii sînt deştepţi şi că pot face orice meserie din lume, oricît de grea ar fi". Examenul de admitere s-a desfăşurat normal, "nu m-au dus în altă încăpere, nu l-am luat pentru că aş fi rom şi nici nu s-au comportat într-un mod necivilizat cu mine, cînd au aflat că sînt de etnie romă". Colegii? "Deşi ştiu că sînt ţigancă, nu şi-au schimbat comportamentul, nu vorbesc urît despre mine, din contră, mă admiră pentru că, deşi sînt săracă, sînt printre primii. Aici toată lumea e tratată la fel, toţi avem dreptul la burse, la bibliotecă, la calculatoare etc." Chiar dacă nu s-a simţit niciodată discriminată şi, deşi în facultate nu a avut nici un fel de probleme, mentalitatea generală acuză totuşi "tratament preferenţial". "Ştiu că sîntem încă priviţi cu suspiciune, dar dacă o să perseverăm şi o să încercăm să ne schimbăm, sînt sigură că şi lucrurile se vor schimba. Locurile reprezintă un pas foarte important în ceea ce priveşte acordarea şansei de a arăta lumii că sîntem şi noi deştepţi, că putem şi noi să facem tot ce fac ei; sînt o şansă la educaţie, la studiu." Florin Talapan este student în anul IV, la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. "Mulţi consideră că e o crimă să se acorde locuri speciale romilor, dar dacă ne gîndim... SUA, Finlanda, Ungaria, toate acordă aceste locuri speciale, iar societatea înţelege că minoritarii au nevoie de ele pentru modelele pe care le creează în comunitate. Oamenii cred că romii veniţi pe aceste locuri o duc foarte bine şi că trec precum gîsca prin apă, alegîndu-se la sfîrşit doar cu o diplomă. Trebuie înţeles că la examen, în faţa profesorului, nu mai contează dacă eşti rom sau majoritar, la taxă sau la buget... acolo trebuie să fii pregătit." Crina Morteanu a beneficiat şi ea la admitere de locurile pentru romi. Despre măsurile afirmative, îmi spune că în primul rînd i-au schimbat viaţa, iar locurile acestea sînt "o oportunitate pentru a ajuta comunitatea din care provin." A candidat pe locurile pentru romi pentru că în perioada "vacanţei", adică după terminarea clasei a XII-a, cînd majoritatea elevilor stau cu burta pe carte, Crina a trebuit să se angajeze, nemaiavînd timp să înveţe în ritmul în care ar fi trebuit să o facă. Aflînd de aceste locuri, s-a înscris, a dat examenul şi a intrat. "Măsurile afirmative mi se par un adevărat sprijin pentru tinerii romi, din partea societăţii române. Chiar dacă iniţial poate te gîndeşti că facultatea nu e de tine, locurile pentru romi te încurajează să încerci, iar rezultatele sînt dintre cele mai bune." Ştefan Marius Irinel , masterand la Politici Sociale Europene a absolvit Asistenţa Socială, admis fiind tot pe locurile pentru romi. "E total neadevărat ce se spune în legătură cu Ťtratamentul preferenţial». Ideea de bază a acestor locuri e aceea a şanselor egale, de promovare a elitelor, segment fără de care dezvoltarea şi afirmarea unei societăţi ar fi imposibilă. Nu se poate vorbi de Ťgratuitate», ci de egalitatea şanselor între majoritate, o categorie socială care beneficiază din start de toate prerogativele dezvoltării intelectuale şi sociale, şi etnicii romi, care deocamdată nu au acces la toate aceste resurse." Pînă la urmă, motivul principal al măsurilor afirmative nu e neapărat o măsură de asistenţă socială. "Sînt absolut de acord că România trebuie să aibă grijă de toţi cetăţenii aflaţi în dificultate, însă motivul principal pentru aceste locuri este formarea elitelor şi exclude din start abordarea măsurilor afirmative ca măsură de asistenţă socială, ele ţinînd mai mult de o politică socială prin care vrei să creezi un echilibru la nivel de forţe."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.