De ce avem nevoie de ideologii salvatoare?

Roxana STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
De ce avem nevoie de ideologii salvatoare? jpeg

E o întrebare pe care nu am putut să nu mi-o adresez uitîndu-mă în jur şi observînd inflaţia de reclame la produse şi servicii care promit că pot rezolva o multitudine de probleme – de la nevoia imperioasă a banilor care vor veni dacă Mercur nu este retrograd, pînă la simptome grave de sănătate care vor dispărea într-un timp bine delimitat. Sînt atît de multe şi dau impresia că, în situaţia în care ne-am „lovi“ de problema respectivă, ne vor putea fi de folos. Ghinion. Cînd descoperi că salariul sau onorariul pentru un contract nu îţi va fi plătit la timp sau cînd îţi cade părul în şuviţe, încît ai impresia că vei rămîne chel în mai puţin de o săptămînă, nici una dintre „salvatoarele“ reţete nu pare să dea rezultate (deşi la horoscop spunea fie că vei primi bani, fie că te vei însănătoşi).

În acelaşi registru, dar mai rafinat, de data aceasta, sîntem întîmpinaţi de construcţii, mai mult sau mai puţin rezonabile, care descriu terapii cu îngeri, exerciţii de respiraţie şi principii orientale cu vechime de peste două mii de ani, care, practicate consecvent, ar putea oferi un mod de viaţă sănătos, echilibrat şi, implicit, salvarea fizică sau spirituală.

Sub o formă sau alta, toate aceste oferte exploatează nevoia universală a omului de a trăi cu iluzia că îşi poate controla viaţa controlîndu-şi mediul extern. Astfel, unii aleg să exercite acest control aparent prin intermediul magicului şi al miraculosului, ascultînd sau citind horoscoape ce invadează ziarele, revistele şi emisiunile TV, ori mergînd la ghicitoare. Alţii apelează la teorii mai vechi sau mai noi fundamentate pe logică sau pe emoţii şi care transmit cu forţă promisiunea că, aplicîndu-le, vor conduce la echilibru perpetuu.

Ambele forme de manifestare umană sînt reminiscenţe ale societăţii preindustriale, în care – din grijă socială faţă de indivizi – existau roluri bine definite, îndeplinite de oameni care aveau menirea de a diminua teama de necunoscut şi de a transmite sentimentul de siguranţă. Conducătorul tribului sau al aşezării îşi asuma responsabil rolul de a proteja comunitatea de atacuri şi de intruziuni. Şamanul, vraciul sau medicul îşi asumau cu expertiză rolul de a-i vindeca pe oamenii bolnavi trupeşte de suferinţa lor. Preoţii sau liderii spirituali îşi îndeplineau cu dedicare rolul de a îngriji sufletele. Oamenii ştiau precis la cine şi cînd să apeleze pentru fiecare nevoie în parte şi se bazau pe cei învestiţi ca atare. Mai mult, se implicau personal atît în apărarea obştii, cît şi în propria vindecare fizică sau spirituală, fiind în comuniune cu ritmurile naturii şi respectînd precepte religioase străvechi.

S-a reuşit astfel performanţa ca totul să nu mai însemne nimic, iar fiecare om să ştie că, deşi există legi, ele nu i se aplică decît arbitrar; iar dacă va beneficia de oarecari drepturi sau de sprijin social, aceasta va fi doar o întîmplare, un noroc personal. De aceea, fiecare dintre noi crede că trebuie să se salveze individual, să îşi rezolve singur problemele – dacă se poate ocolind cît de mult posibil instituţiile statului care aduc orice în viaţa noastră, numai siguranţă şi predictibilitate nu.

Trăind atît de profund sentimentul de însingurare, iar societatea fiind incapabilă să îndepărteze această teamă de necunoscut, ajungem să testăm reţete miraculoase ce ne înconjoară la tot pasul: magie, vrăjitorie, horoscoape, terapii alternative (e adevărat că aş încerca orice terapie alternativă înainte de a intra într-un spital de stat), sisteme educaţionale alternative celor tradiţionale (inclusiv educaţia pentru adulţi: yoga, ayurveda şi alte forme de dezvoltare personală), în speranţa că vom descoperi repere, valori şi cadre ce ne pot motiva să mergem mai departe, să ne rezolvăm problemele, să ne găsim împlinirea. Îi căutăm pe experţii care să ne spună cum să procedăm ca nişte salvatori, nu ca nişte antrenori ai forţei noastre interioare. Abordăm utilizarea acestor reţete în mod pasiv, plătind un preţ – de obicei în bani – pentru ca cineva să ne spună ce să facem. Ne liniştim aflînd că ne-am îmbolnăvit pentru că aşa era scris în stele. Ne atingem targetul de vînzări pentru că am participat la un curs în care am învăţat „reţeta“ interacţiunii cu omul aflat în suferinţă.

Dacă ne-am privi şi am sonda cu mai multă atenţie, am descoperi că sîntem sursa primordială a imprevizbilului, dar şi depozitari ai unor resurse reale (nu magice şi nici salvatoare) de a acţiona previzibil prin cuvinte şi fapte pentru noi înşine, dar şi pentru ceilalţi. Am aflat că, atîta timp cît sîntem purtători ai divinităţii, dar şi deţinători ai liberului arbitru, conţinem prin excelenţă abilitatea de a ne accepta propriile limite. În atare condiţii nu putem fi salvaţi de nimeni şi de nimic. Este nevoie doar de o decizie conştientă de a ne asuma responsabilitatea propriei fiinţări –cu bune şi cu rele – şi de încrederea că avem repere suficiente în interiorul nostru, care să ne ajute să distingem ceea ce ne face bine de ceea ce ne face rău. Pornind de aici, putem adăuga progresului nostru uman valori, credinţe şi alte repere exterioare ce s-ar putea constitui într-un sprijin real al creşterii Şi vindecării noastre fizice, psihice sau spirituale.

Roxana Stoica este psihosociolog, formator, psihoterapeut şi psihodramatist.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.