Cum este viaţa vîrstnicilor români

Ana BĂLAŞA
Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Preocupările autorităţilor privind fenomenul îmbătrînirii şi cercetarea lui ştiinţifică sînt focalizate îndeosebi pe costurile pentru societate. Problematica pensiilor şi starea de dependenţă a vîrstnicilor sînt temele cel mai frecvent abordate în acest context. Rareori, la nivel administrativ, sînt solicitate teme precum calitatea vieţii vîrstnicilor, integrarea sau excluderea lor socială, nevoile, modul de viaţă şi sănătatea persoanelor vîrstnice, viziunile lor asupra lumii, valorile pe care le împărtăşesc, participarea la viaţa socială. În cele ce urmează vom prezenta succint cîteva aspecte care privesc "starea" acestui segment de populaţie, legate de condiţiile de viaţă şi calitatea vieţii. Ne vom referi la standardul de viaţă (venituri, cheltuieli de consum, locuinţă), starea de sănătate şi viaţa relaţională. Datele de cercetare (sursa: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Institutul Naţional de Statistică) atestă că unele reprezintă zone critice, iar altele " puncte de sprijin ale vieţii vîrstnicilor. Standardul de viaţă. Datele obiective şi propriile evaluări conturează un tablou mai degrabă întunecat al vieţii vîrstnicilor români. Iată cîteva caracteristici: Veniturile gospodăriilor de pensionari se află sub nivelul veniturilor tuturor celorlalte tipuri de gospodării, cu excepţia celor de şomeri. Mai mult de jumătate din persoanele vîrstnice caracterizează situaţia veniturilor familiilor lor ca fiind nesatisfăcătoare. Doar 10% o caracterizează ca fiind bună şi foarte bună. Veniturile familiei nu ajung nici pentru strictul necesar pentru 41% din respondenţi sau ajung numai pentru strictul necesar (39%). În acord cu datele obiective şi propriile evaluări, vîrstnicii se plasează pe panta negativă a scalei săraci-bogaţi, în proporţie de 90%. Cheltuielile de consum (conform datelor Institutului Naţional de Statistică, 2006). Structura cheltuielilor de consum şi ponderea lor indică faptul că pensionarii (majoritatea vîrstnicilor) au un consum caracteristic stării de sărăcie. Consumul alimentar reprezintă peste 56%, cheltuiesc sub medie pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, transport, comunicaţii, recreere, cultură. Sub 6% din gospodăriile de pensionari reuşesc să se încadreze în limita bugetului disponibil şi să facă economii. Persoanele vîrstnice declarau (sursa: Sondaj Metro Media, 2003) că nu-şi pot permite să cumpere: hainele necesare iarna (45%); haine noi (77%); medicamentele necesare (55%). Majoritatea nu-şi pot permite: înlocuirea mobilei uzate (87%); petrecerea unei vacanţe în afara localităţii (84%); invitarea unor prieteni la masă, cel puţin o dată pe lună (71%); să aibă zilnic un ziar (58%). Cercetările atestă că viaţa vîrstnicilor a curs şi curge spre rău. Situaţia lor se înrăutăţeşte cu fiecare an, iar pentru viitor nu speră la schimbări importante. Într-un contrast frapant apare nivelul de viaţă al vîrstnicilor europeni. După declaraţiile acestora ("Les européens et la qualité de vie", Rapport, INRA, 2000) unul din cinci vîrstnici europeni estima că trăieşte mai degrabă confortabil; 28% aveau unele greutăţi, unul din doi declara că trăieşte mediu; 7 din 10 vîrstnici europeni declarau, în 2000, că se simt la adăpost din punct de vedere financiar. Deţinerea unei locuinţe şi confortul acesteia reprezintă un element important al condiţiilor de viaţă. Locuinţele vîrstnicilor sînt vechi şi utilate sub nivel mediu. Confortul precar este în parte compensat de faptul că 95% deţin locuinţa în proprietate. Locuinţa este deci o importantă componentă de suport, chiar dacă aceasta este construită din materiale inferioare, este veche şi foarte slab utilată. În 2006, 60% din vîrstnicii români îşi caracterizau locuinţa ca fiind bună şi foarte bună (în condiţiile în care 50% nu aveau instalaţie de apă caldă, 43% nu aveau canalizare, 50% nu aveau grup sanitar în interiorul locuinţei). În ceea ce îi priveşte pe vîrstnicii europeni, răspunsurile pozitive privind satisfacţia faţă de locuinţa lor se etalează între 96% pentru Danemarca şi 83% pentru Portugalia ("Les européens et la qualité de vie", Rapport, INRA, 2000). Sănătatea. Starea de sănătate a vîrstnicilor români este unul dintre punctele critice cele mai grave ale calităţii vieţii lor. În 2006, doar 13% din vîrstnici declarau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Un procent de 56% îşi caracterizau sănătatea ca fiind sub nivelul satisfăcător. Evaluarea propriei sănătăţi descrie o situaţie gravă, constantă în timp (1992-2006, în măsurătorile ICCV). Conform declaraţiilor, nimic nu s-a schimbat în bine în starea de sănătate a românilor din ultimii ani. În raport cu celelalte categorii de vîrstă şi cu vîrstnicii europeni, sănătatea vîrstnicilor români este mult mai precară, fapt confirmat de datele obiective privind cheltuielile pentru sănătate şi alţi indicatori de sănătate a populaţiei (speranţa de viaţă, morbiditatea " raportul dintre numărul bolnavilor şi populaţia dintr-un anumit loc într-o anumită perioadă de timp " mortalitatea). Alături de sănătatea fizică şi mentală, sănătatea socială este un element esenţial al definiţiei sănătăţii, utilizată de OMS. Ea se referă, în principiu, la numărul şi calitatea relaţiilor sociale. Vîrstnicii români au prieteni în afara familiei, au încredere în vecini, se simt bine în vecinătate şi în comunitatea locală. Prin comparaţie, societatea în general este departe, nesigură sau ostilă: guvernele nu le-au îmbunătăţit situaţia, preocupările pentru oamenii aflaţi în nevoie sînt considerate slabe. Mai multe studii occidentale, realizate după întîmplările legate de canicula din Chicago în 1995 şi Paris în 2003, cînd sute şi mii de bătrîni au murit din cauza izolării sociale şi a lipsei oricărui ajutor, demonstrează că există o legătură puternică între reţeaua socială şi starea de sănătate. Persoanele care beneficiază de un bun anturaj familial, amical sau de vecinătate declară mai frecvent că au o sănătate bună decît cei care au puţine contacte familiale sau amicale. Relaţia este şi mai evidentă cînd este vorba de evenimente extreme, cum este canicula în mediul urban. Viaţa de familie este, la rîndul ei, o componentă esenţială a calităţii vieţii şi se dovedeşte a fi un suport important şi o sursă de satisfacţie pentru vîrstnici. Relaţiile de familie sînt predominant bune şi foarte bune (75%). Un procent de 68% declară că sînt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de viaţa lor de familie. Dincolo de suportul afectiv şi moral pe care şi vîrstnicii, la rîndul lor, îl oferă, relaţiile bune în familie sînt şi o premisă pentru acordarea, la nevoie, a sprijinului şi îngrijirilor necesare. Membrii familiei sînt, de departe, furnizorii cei mai importanţi de îngrijiri pentru vîrstnici. Familia se constituie în mediul principal de referinţă şi este suportul cel mai sigur, social şi afectiv. Peste 90% din vîrstnici au încredere în familia lor şi declară că aceasta este foarte importantă în viaţa lor. Importanţa familiei pentru vîrstnici este cu atît mai relevantă cu cît aceasta a suferit o serie de transformări, similare cu cele privind familia din societăţile occidentale: relaţiile între generaţiile unei familii sînt mai puţin statuate, mult mai elective, ierarhia vîrstelor îşi pierde din importanţă, are loc o mai mare autonomie, se impun tot mai mult normele de separare rezidenţială şi de independenţă financiară. Legăturile verticale (între generaţii diferite) presupun o mai mare complexitate: între persoane din generaţii diferite, comunicarea este mai dificilă, nevoile nu sînt aceleaşi, valorile şi mentalităţile sînt diferite, chiar limbajul este diferit. Datele de cercetare atestă deci că puţine componente ale vieţii vîrstnicilor români sînt puncte de sprijin, şi mai multe sînt zone critice. Vîrstnicii europeni, cu toate nemulţumirile lor, au, prin comparaţie, o viaţă la care românii pot doar aspira.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.