Cum arată planul de afaceri al unei cooperative agricole

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Cum arată planul de afaceri al unei cooperative agricole jpeg

- interviu cu Romeo VASILACHE, director de programe pentru antreprenoriat, Romanian-American Foundation -

O să vă rog să-mi explicaţi logica economică din spatele acestei intervenţii. În primul rînd, de ce vrea o organizaţie orientată spre antreprenoriat să lucreze în zona agricolă şi, în al doilea rînd, să promoveze asociativitatea?

Principalele aspecte care au fost luate în considerare cînd s-a decis dezvoltarea programului de antreprenoriat pentru zona rurală includ: potenţialul economic foarte mare, dar care încă nu e pus în valoare la nivelul la care ar putea fi, numărul mare de oameni care trăiesc în spaţiul rural şi numărul foarte mare de ferme mici, interesul pentru schimbare în spaţiul rural afirmat de foarte multe voci din societatea românească şi momentul în care ne aflăm – respectiv, la finalul unei perioade de finanţare prin fonduri structurale şi elaborare de planuri pentru perioada următoare de finanţare. Noi, la Romanian-American Foundation (RAF) am evaluat aspectele menţionate mai sus şi, dintre toate subiectele care ţin de spaţiul rural, ne-am orientat către sprijinirea fermierilor mici, cu precădere prin sprijinirea asociativităţii.

Este un fel de paradox: lumea se gîndeşte la asta, dar nu prea se asociază.

Da, toţi consideră că e important ca fermierii să se asocieze, dar se pare că e extrem de greu de realizat acest lucru şi, ca urmare, sînt foarte puţine asocieri de succes. În contextul societăţii actuale, în care regulile economiei de piaţă sînt determinante pentru orice activitate economică, asocierea ar putea să fie o soluţie viabilă pentru fermierii mai mici.

Dacă are sens din punct de vedere economic şi dacă toată lumea vorbeşte despre subiectul acesta, de ce se mişcă lucrurile atît de greu? Au existat programe anterioare care au încurajat asociativitatea, există chiar şi o lege specială, au fost şi bani europeni pentru grupuri de producători.

Sîntem convinşi că asocierea poate să aibă sens economic. De altfel, asocierea nu va exista dacă nu va avea sens economic, dacă volumul produselor vîndute nu depăşeşte un anumit prag şi, desigur, dacă nu sînt menţinute costurile sub control. Cred că sînt mai multe motive pentru care dezvoltarea unei activităţi economice prin intermediul unei forme asociative are loc foarte greu. Unul dintre aceste motive, pe care îl consider critic: cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru conducerea unei forme asociative sînt radical diferite de cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru administrarea unei ferme mici. Un alt motiv este cel legat de accesul la capital şi un al treilea motiv foarte important e cel legat de fiscalitate. Ca urmare, foarte puţine grupuri de fermieri au reuşit să se asocieze pentru interese economice, singuri, fără sprijin din afară. Ştiu că în anii care au urmat după 1989, au fost derulate mai multe programe care au avut ca obiectiv stimularea asocierilor în agricultură. Se pare, însă, că nu s-a ajuns încă acolo unde s-a dorit, în privinţa formelor asociative. Şi acum este în derulare, în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, măsura 1.4.2, ce oferă stimulente pentru grupurile de producători care îşi vînd produsele prin intermediul grupului. CRPE a făcut o analiză cu privire la această măsură şi a constatat că rezultatele nu sînt cele aşteptate, stimulentele nu au fost destule, asocierea nu a venit în mod natural.

Cînd spuneţi de asociaţii agricole, mulţi oameni se gîndesc la CAP-uri. Mai e asta o problemă?

Dintr-un anumit punct de vedere, mai puţin decît ne-am aşteptat, cel puţin la nivel declarativ. RAF finanţează, în acest moment, un program de sprijinire a dezvoltării rurale prin antreprenoriat, cu trei componente complementare: a) sprijinirea directă a asocierii; b) instruirea unui număr cît mai mare de mici fermieri din 40 de sate, pentru dezvoltarea abilităţilor minime antreprenoriale şi de management, şi c) cercetare şi advocacy pentru politici publice favorabile asocierii. În prima componentă finanţăm crearea a patru organizaţii asociative. În trei din patru cazuri, fermierii au ales cooperativa ca formă de organizare juridică pentru asocierea lor. Deci oamenii nu s-au speriat de cuvîntul „cooperativă“. Au ales în cunoştinţă de cauză. Fiecare dintre organizaţiile partenere care au expertiză în dezvoltare rurală şi care oferă asistenţă tehnică specializată grupurilor de fermieri în vederea asocierii au pregătit şi au facilitat discuţia pe acest subiect şi rezultatul a fost cel menţionat mai sus.

Şi care e modelul de intervenţie?

Într-o primă etapă, fermierii discută despre problemele cu care se confruntă în activitatea lor şi identifică potenţiale soluţii. Ideea de asociere a apărut în mod natural, ca soluţie în toate aceste întîlniri participative. Etapa următoare presupune un proces de coagulare a grupului, definirea conceptului de lucru în asociere, identificarea formei juridice de asociere cu analiza implicaţiilor care decurg din forma juridică, elaborarea unui plan de dezvoltare organizaţională şi a unui plan de afaceri. Şi o ultimă etapă, poate cea mai grea, este implementarea planului de afaceri.

Şi ce presupune planul de afaceri al unei cooperative?

Elementele clasice care ţin de planul de afaceri: cine sînt clienţii, care sînt nevoile lor, care vor fi produsele ce vor satisface respectivele nevoi, cum vor ajunge respectivele produse de la cooperativă la client etc. Deci se clarifică strategia produsului, politica de preţ, cum vor afla clienţii despre oferta cooperativei/asociaţiei, strategia de distribuţie – pe scurt, modelul de afacere. Plecînd de la aceste informaţii, se construiesc proiecţiile financiare şi se fac estimări cu privire la volumul de vînzări, costuri şi rezultat financiar, circuitul numerarului şi cum/cînd se vor încasa banii respectivi etc. Tot în această etapă s-a estimat necesarul de capital pentru investiţii şi potenţialele surse.

Cu ce-l ajută cooperativa pe fermier? Ce-i iese lui din asta?

Cooperativa/forma asociativă trebuie să ofere ceva ce fermierul nu poate obţine singur, fie că vorbim de pieţe, servicii, acces la tehnologie, capital, putere de negociere, economie de timp etc., desigur, cu efect economic direct asupra fiecărui membru. De exemplu, dacă vorbim despre o cooperativă de legumicultori, un prim beneficiu pe care cooperativa îl poate oferi este pe partea de distribuţie de legume proaspete. Astfel, legumicultorul se va putea ocupa cu mai multă atenţie de ferma lui. Un alt beneficiu ar trebui să vină din partea de achiziţii de materii prime/materiale, fertilizatori, material săditor. O etapă ulterioară în dezvoltarea cooperativei o poate reprezenta deschiderea unei linii de ambalare/procesare. În plus, cooperativa poate oferi acces mai facil la tehnologie sau la cunoştinţe, ori la servicii conexe de genul contabilitate primară pentru membrii cooperativei. Trebuie însă clar menţionat că beneficiile vin mînă în mînă cu responsabilităţile care sînt asociate poziţiei de membru. Şi aici mă refer la corectitudine, la respectarea angajamentelor de livrare, la transparenţă.

Argumentaţia asta economică este foarte raţională, dar uneori apare componenta iraţională „nu vreau să cooperez cu tine, chiar dacă ar avea sens din punct de vedere raţional.“

Aveţi dreptate. Şi eu cred ca dincolo de argumentele economice sînt şi alte aspecte de care trebuie să ţinem cont. Afacerile se fac pe încredere şi între oameni, dincolo de instituţii, aspect care este la fel de adevărat şi în zona rurală. E clar, componenta socială legată de încredere şi de relaţiile dintre oameni este esenţială, trebuie să ţinem cont de ea; altfel, ratăm de la început efortul pe care îl facem. Abordarea practicată de organizaţiile partenere are în vedere tocmai acest aspect şi pune mare preţ pe construirea sau reconstruirea capitalului de încredere.

Adică, e şi un fel de terapie de grup?

Probabil putem spune şi aşa. Lucrînd împreună, fermierii reconstruiesc, de fapt, capitalul de încredere de care au mare nevoie. Nu înseamnă că e uşor şi că nu există momente de tensiune în cadrul grupului – da, există tensiuni, important este, însă, cum sînt administrate. Au fost foarte multe întîlniri cu grupul de fermieri, înainte de a ajunge la un plan de afaceri, şi au fost şi momente dificile. La etapa de implementare apar alte probleme şi, de cele mai multe ori, sînt mai dificile decît în etapa de planificare. Un exemplu clasic de „problemă“ apare în legătură cu distribuţia produselor prin cooperativă. Dacă la momentul livrării produselor, preţul din piaţă este mai mare decît cel stabilit intern între cooperativă şi membrii ei, micul fermier nu mai livrează cantitatea de produse angajată către cooperativă, ci o vinde direct. Consecinţele pentru cooperativă nu sînt greu de imaginat: pierderea contractelor, pierderea încrederii între membri şi blocarea activităţii...

Adică membrii trădează cooperativa.

Da, probabil că respectivii fermieri nu au reuşit să vadă cooperativa ca ceva ce le aparţine. Putem extinde discuţia la principii, la valori, la presiunea financiară pe termen scurt, care apasă pe umerii fermierilor mici etc. Un lucru e clar: aceste situaţii pot să se producă şi, ca urmare, trebuie tratate cu foarte mare atenţie, chiar înainte să apară. Se pot găsi, cred eu, soluţii care să răspundă presiunilor financiare imediate, fără a încălca angajamentele luate.

Cînd veţi trage linie? Avem un experiment în care se încearcă stimularea asociaţiilor prin dezvoltare comunitară şi consiliere individualizată. Cînd vom şti dacă merge sau nu?

Deja există unele indicii, care mie îmi dau convingerea că vom reuşi, însă cu siguranţă vom şti după 24-36 de luni de acum încolo. Proiectul a fost început anul trecut. Prima etapă s-a încheiat deja şi a avut ca obiectiv coagularea unui grup de fermieri şi planificarea afacerii. Începînd cu anul acesta, cu luna februarie, am intrat în etapa practică, care presupune implementarea planului de afaceri dezvoltat. De menţionat că această a doua etapă este foarte mare consumatoare de resurse de consultanţă individualizată.

Există această măsură din bani europeni, pentru stimularea grupurilor de producători. De ce vi se pare că nu a mers? Şi aş completa întrebarea: în paralel cu dezvoltarea asociaţiilor-pilot, încercăm împreună să convingem Ministerul Agriculturii ca viitorii bani europeni să poată finanţa asemenea acţiuni de dezvoltare comunitară. Pentru că asocierea nu se dezvoltă natural, fără ajutor.

Vă referiţi la măsura 1.4.2. Eu cred că, la nivel de principiu, măsura respectivă este bună, însă doar pentru organizaţii mature, capabile deja să se administreze singure. Rezultatele de pînă acum ne indică tocmai faptul că sînt puţine organizaţii în acest stadiu de dezvoltare. Deci, trebuie acordată atenţie părţii de facilitare, oamenii trebuie aduşi laolaltă şi acesta este rolul ONG-urilor cu care lucrăm în cele patru proiecte-pilot. De asemenea, trebuie ţinut cont şi de celelalte două aspecte pe care CRPE le-a identificat în studiile efectuate în ultimele luni, ca fiind critice: accesul la capital şi fiscalitatea.

Ultima întrebare. E ceva ce părea logic şi raţional pe hîrtie şi, după contactul cu fermierii, aţi ajuns la concluzia că nu e aşa, că e altfel.

Da, au fost situaţii cînd au trebuit reevaluate unele aspecte. Cu siguranţă, organizaţiile care au lucrat direct cu fermierii pot împărtăşi multe lucruri din experienţa lor. La fel şi fermierii care participat în acest proiect au multe de povestit în urma acestei experienţe. Însă ca o concluzie finală, aş afirma că asocierea între fermierii mici e o soluţie care poate rezolva multe din problemele legate de dezvoltarea economică locală, că e greu de realizat în viaţa reală în contextul românesc, dar că este posibilă.

Programul „Dezvoltare Rurală prin antreprenoriat şi asociere“ este iniţiat şi finanţat de Romanian-American Foundation şi implementat cu sprijinul următorilor parteneri:


● Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) – analiză rurală şi politici publice;

● Fundaţia Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare (PACT), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Fundaţia Civitas şi Centrul de Mediere Socială şi Comunitară (CMSC) – facilitare comunitară şi dezvoltarea asociaţiilor;

● Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare din România (CEED) – instruire şi servicii de consultanţă pentru producători din 40 de localităţi rurale.

● Opportunity Microcredit Romania IFN S.A., Romcom IFN S.A., Vitas IFN S.A., Societatea de Finanţare Rurală FAER IFN S.A. şi Fundaţia pentru Promovarea Agriculturii şi Economiei Regionale FAER, Patria Credit IFN S.A. şi Fundaţia Patria Credit – parteneri pro bono în implementarea programului de instruire şi a serviciilor de consultanţă pentru producători.

a consemnat Cristian GHINEA

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.