Cod cu prioritate. Scurtă istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 752 din 19-25 iulie 2018
Cod cu prioritate  Scurtă istorie jpeg

Codul Patrimoniului e un ansamblu de legi menit să asigure protejarea și punerea în valoare a patrimoniului național. Un corp legislativ care reunește domenii și aspecte reglementate, pînă acum, separat. Codul Patrimoniului pare să fie o prioritate pentru cei care au condus Ministerul Culturii. Dar o prioritate fără finalitate. Pentru că elaborarea legii e un proces sisific. În (aproape) zece ani, cît a trecut de la prima afirmare a intenției de a crea un Cod al Patrimoniului, pînă acum, denumirea Ministerului Culturii s a schimbat de trei ori, iar conducerea de paisprezece ori. Aproape fiecare ministru a anunțat apariția iminentă a Codului. Şirul de promisiuni, din care n-am selectat decît cîteva mostre, ar putea părea replici dintr-o comedie. O comedie tristă.

Februarie 2009
● Theodor Paleologu

„Marea prioritate este patrimoniul – este prioritatea numărul unu, pentru că avem de-a face cu o criză majoră. Voi cere unei comisii să redacteze o Carte Neagră a Patrimoniului din România, pentru a avea un tablou general al situaţiei. Pe baza acestei analize, va trebui să elaborăm şi un cod al patrimoniului şi să perfectăm legislaţia în domeniu.“

Ianuarie 2010
 Kelemen Hunor

„Codul patrimoniului naţional ar fi prioritatea numărul unu. Există un grup de specialişti care au lucrat şi lucrează în continuare, eu aş vrea ca, undeva în aprilie-mai, să avem gata proiectul, să îl putem trimite la Parlament, şi mai sînt alte proiecte care trebuie modificate. (…) Codul patrimoniului naţional ar fi lucrul cel mai important pentru anul 2010. Este o muncă foarte grea, fiindcă trebuie să găseşti şi capacitatea de a include într-un singur corp tot ce înseamnă patrimoniu naţional şi e foarte bogat acest domeniu, de la muzee şi pînă la arheologie şi monumente istorice, monumente de for public care sînt deja monumente istorice.“

Octombrie 2012
● Puiu Haşotti

„Codul este aproape gata. Acum reflectez în ce măsură ar trebui să îl înaintez spre dezbatere în Parlament pentru că nu vreau să fie o ordonanţă de urgenţă, ci un proiect de lege, care să beneficieze de o dezbatere foarte amplă în Parlament. Trebuie să vedem cînd îl va înainta Ministerul Culturii, fie în această legislatură, fie la începutul legislaturii viitoare, pentru a fi dezbătut de un Parlament proaspăt, care să aibă timp să dezbată cu multă aplecare.“

Iulie 2013
● Daniel Barbu

„Cel tîrziu la începutul lunii august va fi adus în dezbatere publică un proiect de Cod al Patrimoniului (…) Vom încerca să rescriem (legislația în domeniu, n.red.), aducem şi legea muzeelor tot acolo şi legea patrimoniului imaterial, tot ceea ce înseamnă patrimoniu va intra într un Cod nou, mai bun, mai actual, mai european decît cel pe care îl avem, cu ideea de a permite o protecţie mai energică a monumentelor. (…) În cel mult o lună, îl vom oferi dezbaterii publice.“

Ianuarie 2014
 Gigel Ştirbu

„Există dorinţa, atît la nivelul Ministerului Culturii, cît şi pe tot acest palier al patrimoniului naţional, există discuţii cu toţi specialiştii care activează pe această plajă cum că toată această legislaţie ar trebui comasată. (…) Cu siguranţă că, în următoarele două-trei săptămîni, acest Cod al Patrimoniului, care este realizat în proporţie de 90%, va fi lansat în dezbatere publică.“

Aprilie 2014
 Kelemen Hunor

„S-a lucrat mult pe textul Codului. L-am început în timpul mandatului meu şi bănuiesc că şi ceilalţi colegi de-ai mei au continuat munca. Există un text în mare parte pregătit, dar cum au trecut foarte mulţi ani de la începerea acestei munci trebuie să reluăm o grămadă de proceduri. Trebuie să mergem în Guvern cu un memorandum, apoi trebuie să luăm cîteva decizii importante legate de cod, sînt cîteva lucruri mai sensibile. Apoi dezbatere publică, urmînd să-l trimitem în Parlament undeva în vară, în aşa fel încît în sesiunea de toamnă acesta să aibă posibilitatea de a începe dezbaterile pe acest cod.“

Noiembrie 2014
 Csilla Hegedüs

„Principalul meu obiectiv este ca Ministerul Culturii să beneficieze anul viitor de un buget mai mare cu 30% în comparație cu cel din acest an. Totodată, doresc să lansăm cît mai repede în dezbatere publică proiectul cel mai amplu al instituției, cel al Codului patrimoniului cultural național.“

Iunie 2015
● Ionuț Vulpescu

„Trebuie să înțelegem că posibilitatea Ministerului Culturii de a gestiona întregul patrimoniu cultural material este limitată astăzi. Nu numai din cauza bugetului. Statul român a ieșit din logica sistemului centralizat: o bună parte din patrimoniu este acum în custodia autorităților locale, a bisericilor, a cultelor, în general, a persoanelor private. De aceea, ministerul se va concentra asupra configurării unei legislații și a unui sistem de supraveghere a acestui patrimoniu, asupra activității de investigare științifică și, mai ales, a verificării respectării normelor de patrimoniu.“

Ianuarie 2016
● Vlad Alexandrescu

„La venirea mea în minister am găsit două proiecte, realizate independent, nici unul dintre ele finalizat, care purtau denumirea de Codul Patrimoniului. Unul a fost realizat în minister și e mai degrabă o alăturare de texte deja existente în diverse legi din domeniu. Al doilea este o sistematizare a legislației cu ample propuneri de modificare. A existat o comisie a Codului, care a elaborat acest document și care a avut mandat doar în a doua jumătate a anului 2014. În acea comisie s-a căzut de acord asupra unor teze (care se află la începutul codului) și a structurii generale. Avem capitolul de definiții și capitole privind patrimoniul imobil. De asemenea, pentru patrimoniul mobil, muzee și colecții avem texte propuse, dar care nu au fost încă redactate într-un text unitar, coerent. Mai e nevoie de lucrat asupra capitolelor privind instituțiile și comisiile, asupra finanțării și asupra capitolului controlului, sancțiunilor și contravențiilor. Pînă acum au fost analizate aceste materiale și urmează să alcătuim Comisia pentru Codul Patrimoniului, care va fi formată din specialiști în domeniu, care vor revedea, în cel mai scurt timp, toate materialele și se vor apuca de redactarea celor lipsă. Vom consulta și vom ține permanent legătura cu Consiliul Legislativ, astfel ca în luna martie să pot lansa în dezbatere publică cea mai mare parte a capitolelor.“

Octombrie 2016
● Corina Șuteu

„Orice reglementare de natură legislativă sau administrativă are în spatele ei o filozofie de lucru, o serie de principii. Care sînt principiile pe care se bazează un anumit tip de reglementare. Noi dorim să facem în așa fel încît patrimoniul să fie protejat, patrimoniul să fie restaurat la un anumit nivel de calitate, patrimoniul din toate zonele țării să fie tratat cu o anumită atenție, modul în care se restaurează și se recondiționează și se corelează patrimoniul cu restul existenței culturale a unei comunități, toate aceste lucruri trebuie reglementate și ele trebuie să corespundă unor măsuri care traduc această filosofie.“

Iulie 2017
● Lucian Romașcanu

„Mi-aş dori să reuşim să scoatem o lege care să sprijine arta contemporană, pentru că în acest moment nu există nimic consolidat la nivelul statului în ceea ce priveşte acest sector. Îmi doresc foarte tare în acelaşi timp să reluăm legea cinematografiei şi să scoatem o lege care să satisfacă pe toată lumea din domeniu, dar inclusiv publicul, şi să fie sustenabilă de către stat. Ne dorim o lege a drepturilor de autor, pe care trebuie să o punem în acord cu directiva europeană în domeniu şi trebuie să scoatem această lege într-o formulă rezonabilă pînă la sfîrşitul acestui an, deci există o serie de întreagă de priorităţi, de care sper să ne achităm cu brio. (…) Și mi-aș dori ca, în cel mult doi ani, România să aibă un Cod al Patrimoniului.“

Martie 2018
● George Ivașcu

(…) „Mi-aş dori să continuăm colaborarea noastră la nivelul specialiştilor şi să primim expertiza lor în elaborarea Codului Patrimoniului, ţara dumneavoastră (Franța, n. red.) fiind un exemplu în acest sens.“ 

În 2016 au fost adoptate prin hotărîre de Guvern așa-numitele „Teze“ ale Codului Patrimoniului. E vorba de o primă etapă, decisivă, premergătoare dezvoltării unui ansamblu legislativ propriu-zis. În document, patrimoniul cultural este recunoscut ca obiectiv intern de securitate națională. „Tezele“ nu produc efecte juridice directe, rolul lor e doar să ofere direcția generală pentru viitorul Cod. Etapa următoare: redactarea Codului, pe baze legislației existente și a materialului juridic abundent discutat la nivel de experți și decidenți politici.

Foto: Ema Cojocaru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.