Se apropie sfîrşitul de an. Un an plin de proteste, de modificări legislative, marcat de instabilitate pe plan politic. Iniţial, am vrut ca acest articol să fie o scurtă analiză a schimbărilor ce sînt de dorit în mediul ONG. Ce spun rapoartele de cercetare despre tendinţele în finanţare, advocacy, voluntariat, grupuri civice şi ce este dorit pentru viitor.

Apoi am vrut să povestesc ce spune scrisoarea referitoare la modificările propuse de deputatul Liviu Pleșoianu de modificare a Ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, adresată liderilor partidului PSD şi semnată de peste 70 de ONG-uri. Cum propunerea stabileşte că orice ONG trebuie să publice de două ori pe an, în Monitorul Oficial, o declaraţie de venituri şi cheltuieli care să includă distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv, precum și valoarea acestuia, iar sancţiunea nepublicării acestei declaraţii este dizolvarea de drept a asociaţiei sau fundaţiei. Cum ONG-urile se întreabă ce ar însemna o astfel de modificare pentru ONG-urile ce primesc mii de donaţii individuale anual. Dar şi cum experţii în drept ONG ai Consiliului Europei consideră că modificările încalcă standardele internaţionale asumate şi trebuie retrase.

În final, m-am gîndit că rezoluţiile, la fel ca ONG-urile, sînt despre oameni. Ce au ei în prag de 2018 este cel mai important. Am invitat cîţiva oengişti să spună rezoluţiile lor pentru ONG-uri. Sînt doar cîteva exemple. Fără să fie reprezentative, sînt semnificative.

„Pe partea de mediu mi-aş dori mai mulţi oameni educaţi, cu respect pentru mediu şi resursele oferite de aceasta; politici publice coerente care să fie implementate în literă şi spirit. Mi-aş mai dori să stopăm tăierile de păduri şi exploatarea resurselor naturale, precum şi polua­rea apelor. Aş vrea să rezolvăm problemele cu managementul deşeurilor şi să trecem la 100% reciclare, ba chiar să facem trecerea către economia circulară şi utilizarea de tehnologii nepoluante. Nu în ultimul rînd, mi-aș dori o utilizare eficientă a fondurilor europene şi naţionale care să conducă la o calitate mai bună a vieţii şi a mediului“, spune Lavinia Andrei, de la Terra Mileniul III.

„Pentru că 2017 a fost extrem de greu pentru furnizorii de servicii sociale şi am avut rareori posibilitatea negocierii schimbărilor negative asupra documentelor ce reglementează funcţia noastră, ne-am dori ca în 2018 să avem o Românie a dialogului. Furnizorii de servicii sociale sînt profesionişti care prestează servicii în folosul comunităţii şi autorităţile de la toate nivelurile, precum şi politicienii din toate partidele ar trebui să lucreze alături de noi pentru dezvoltare. Dorim un 2018 cu reguli corecte şi o societate solidară cu fiecare membru al ei“, spune Mihaela Munteanu, de la Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.

„Îmi doresc ca ONG-urile să înțeleagă că a fi ONG este doar o formă de organizare juridică și că depinde de fiecare dintre noi să devenim relevanți și legitimi ca voce care reprezintă o parte din societate, drepturi sau valori. Cred că 2018 trebuie să fie și pentru ONG-uri despre cei 100 de ani de existență ai României – iar lecția pentru mine, dintr-un secol de istorie, este aceea că nici un drept și nici o libertate nu sînt cîștigate definitiv. Dacă ONG-urile vor ști să apere în 2018 dreptul la exprimare, libertatea de conștiință și vor putea contribui un pic la a duce aceste valori înspre mai multă toleranță și nu spre o ruptură mai mare în societate, atunci eu cred că vom putea zice că societatea civilă organizată e cu un pas mai aproape de maturitate“, spune Elena Calistru, de la Funky Citizens.

Legat de mişcarea de voluntariat din România, am trei dorinţe pentru 2018. Prima este ca instituţiile publice să dezvolte programe de voluntariat, să mobilizeze mai mulţi voluntari. Din păcate, lucrul ăsta nu se întîmplă încă aşa cum ne-am dori. A doua este să crească mai mult capacitatea ONG-urilor de a gestiona voluntari şi a face managementul voluntarilor. A treia este legată de preşedinţia Consiliului Europei, pe care România o va deţine în 2019 şi al cărei program de voluntariat va fi organizat în 2018. Mi-ar plăcea ca acesta să fie structurat profesionist şi relevant pentru priorităţile naţio­nale, să servească în adevăratul sens al cuvîntului acestor priorităţi“, spune Anca Năstase, de la Federaţia VOLUM. 

Vera Ularu este specialist în comunicare.