Cît de european gîndesc şi acţionează românii în probleme de protecţie a mediului?

Alexandru R. SĂVULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Uniunea Europeană a dat publicităţii, în luna martie a acestui an un studiu referitor la atitudinea cetăţenilor europeni în probleme de protecţie a mediului. E un studiu complex, care în afară de naţionalitate, a mai ţinut cont şi de categorii de vîrstă, nivel de pregătire etc. Studiul a urmărit să clarifice următoarele aspecte: atitudinea generală privind protecţia mediului, relaţia personală a cetăţenilor cu mediul, opiniile cetăţenilor privitor la politicile de protecţie a mediului şi nivelul de informare al cetăţenilor despre protecţia mediului. Astfel de studii au mai fost efectuate anterior, dar acesta e primul care cuprinde şi România, membră a Uniunii Europene numai din 2007. Concluzia studiului poate fi rezumată astfel: cetăţenii europeni acordă mare importanţă protecţiei mediului, considerată o problemă globală care are nevoie de o rezolvare integrată la nivel european şi mondial. E adevărat că această importanţă e recunoscută în primul rînd teoretic - fiindcă atunci cînd vine vorba despre practică, mai sînt destule de făcut -, dar există şi motive de optimism, în special pentru că europenii par să fie destul de bine informaţi despre problemele de protecţie a mediului. În ce priveşte poziţia de ansamblu a României între ţările europene, ea este relativ oscilantă şi, la anumite capitole, unele importante, chiar codaşă. Românii nu cred că schimbările climatice sînt importante... Studiul începe prin stabilirea cadrului general al conceptului de "protecţie a mediului". Primele asocieri pe care europenii din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene le fac atunci cînd vine vorba despre "protecţia mediului" sînt: poluarea în mediul urban, schimbările climatice şi peisajele înverzite şi plăcute etc. Deşi în linii mari românii au opinii asemănătoare celorlalţi, există un punct important în care se deosebesc: pentru români schimbările climatice nu reprezintă o problemă importantă pe care să o asocieze cu protecţia mediului. Acest răspuns dă deja o primă indicaţie, care va fi reconfirmată pe parcursul studiului, asupra nivelului diferit de informare şi de conectare la problemele globale ale românilor faţă de ceilalţi europeni, în contextul în care problema schimbărilor climatice s-a aflat anul trecut în prim-planul dezbaterilor privind mediul, culminînd cu acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Al Gore şi Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice, "pentru eforturile de a achiziţiona şi disemina cunoştinţe aprofundate despre schimbările climate datorate omului şi pentru punerea bazelor pentru măsurile necesare contracarării acestor schimbări". ...dar sînt îngrijoraţi din cauza lor! La întrebarea următoare din studiu, europenii răspund că principalele lor îngrijorări legate de mediu sînt schimbările climatice, poluarea apelor, poluarea aerului şi dezastrele provocate de om. În această privinţă românii par să corespundă cu media europeană, ceea ce din punctul de vedere al schimărilor climatice îi plasează în contradicţie cu răspunsul dat la întrebarea anterioară. Astfel de contradicţii în poziţia românilor vor mai apărea însă pe parcursul studiului. Românii sînt în fruntea listei celor care cred că protecţia mediului nu este importantă... În ce priveşte importanţa mediului în viaţa fiecărui cetăţean, România are o poziţie extrem de relevantă - este penultima din cele 27 de ţări, şi are numărul cel mai mare (8%) de respondenţi care cred că protecţia mediului nu este importantă. ...dar cred că are un efect mare asupra vieţii lor de zi cu zi! În mod surprinzător, românii se află însă exact de partea cealaltă a plutonului cînd sînt întrebaţi despre efectul problemelor de mediu asupra vieţii lor de zi cu zi: ei cred că acest efect este mare. Întrebaţi cine trebuie să poarte responsabilitatea principală - marii poluatori sau fiecare persoană în parte - românii se încadrează în tendinţa generală la nivel european, considerîndu-i pe marii poluatori ca principalii responsabili, urmaţi la relativ mică distanţă de cetăţeni luaţi individual. Trebuie totuşi remarcat că această poziţie europeană reprezintă o medie a tuturor celor 27 de state, fiindcă situaţia este inversă în jumătate din cele 15 state vechi membre ale Uniunii Europene, unde se consideră că principala responsabilitate pentru protecţia mediului revine cetăţenilor, nu marilor poluatori. Românii nu acţionează conform cu principiile protecţiei mediului... Cît priveşte comportarea propriu-zisă de zi cu zi în conformitate cu principiile protecţiei mediului, românii se află la coada listei. Întrebaţi dacă în ultima lună au făcut vreo acţiune utilă mediului (spre exemplu, dacă şi-au colectat separat deşeurile menajere, dacă au redus consumul de energie, au folosit transportul în comun în loc de automobilul personal, au cumpărat produse prietenoase faţă de mediu, au cumpărat produse locale în locul unor produse importate de la mare distanţă, şi-au achiziţionat un automobil mai eco-eficient în locul celui vechi etc.) nu mai puţin de 30% dintre români răspund cît se poate de clar că nici vorbă de aşa ceva. ...deşi sînt de acord cu ele! De remarcat însă că la nivel teoretic, românii sînt de acord cu restul europenilor că priorităţile vieţii de zi cu zi ar trebui să fie sortarea deşeurilor în vederea reciclării, reducerea consumurilor energetice şi folosirea în mai mare măsură a transportului public în locul automobilului personal. Şi în ce priveşte intenţiile de a cumpăra produse ecologice, chiar dacă acestea sînt mai scumpe, românii respectă media europeană, fiind în principiu de acord, dar avînd o diferenţă de peste 50% între intenţie şi realitate. Întrebaţi care dintre următorii factori influenţează "calitatea vieţii" - factori de mediu, economici, sociali - românii pun pe primul loc factorii economici şi pe ultimul factorii de mediu. Europa celor 27 pune şi ea în medie economicul pe primul loc, dar mediul pe al doilea. Românii consideră politicile de mediu un obstacol în calea progresului... Spre deosebire de europeni în general, majoritatea românilor consideră politicile de mediu un obstacol în calea progresului. ...şi cred că progresul se măsoară numai prin indicatori economici. În ce priveşte modul cum trebuie măsurat progresul, românii sînt penultimii pe lista celor care apreciază că trebuie luaţi în considerare atît indicatori economici, cît şi sociali şi de mediu. În schimb, sînt între primii trei în lista celor care cred că progresul se măsoară numai prin indicatori economici. Românii vor o legislaţie mai strictă, dar nu şi impunerea respectării ei! În chestiunea măsurilor prioritare care trebuie luate pentru a proteja mediul, românii sînt de acord cu măsurile situate pe prima şi a treia poziţie la nivel european - introducerea unor amenzi mai mari, respectiv oferirea de informaţii mai detaliate -, dar nu şi cu măsura situată pe locul 2 la nivel european, impunerea respectării legii. În locul acesteia din urmă, românii preferă adoptarea unei legislaţii mai stricte. Întrebaţi dacă instituţiile publice ar trebui să facă achiziţii de produse care, chiar dacă sînt mai scumpe, ajută la protecţia mediului, românii se află din nou în coada listei. Românii ar prefera ca deciziile de mediu să fie luate la nivel naţional... Românii sînt în general de acord cu restul europenilor că deciziile de mediu trebuie să fie luate împreună cu Uniunea Europeană, dar există şi un foarte mare număr de respondenţi care ar prefera ca aceste decizii să fie luate exclusiv la nivel naţional. ...deşi în caz de dezastre s-ar baza mai degrabă pe o forţă europeană decît pe una naţională de protecţie civilă! În schimb, România se află între primele ţări care îşi doresc înfiinţarea unei forţe europene de protecţie civilă, care să ajute în situaţii de dezastre naturale etc. Un aspect la care România se află pe ultimul loc este nivelul de informaţie. Domeniul în care românii par să ducă cel mai acut lipsă de informaţie e acelaşi ca şi pentru restul europenilor, adică impactul asupra sănătăţii a substanţelor chimice folosite în viaţa de zi cu zi. În timp ce majoritatea europenilor se opun folosirii organismelor modificate genetic, românii par să fie împărţiţi în două tabere aproximativ egale, pro şi contra. Românii se înscriu în media europeană în ce priveşte sursele de informare - ştirile TV, ziarele, respectiv filmele şi documentarele TV. Ca şi pentru restul europenilor, instituţiile cele mai credibile pentru români sînt asociaţiile de protecţia mediului, urmate de oamenii de ştiinţă, respectiv televiziuni. În concluzie, în mulţimea de inconsecvenţe şi de contradicţii care caracterizează răspunsurile conaţionalilor noştri, cel puţin un lucru este cert: sîntem europenii cei mai puţin informaţi în probleme de protecţie a mediului.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.