Ceauschwitz

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Ceauschwitz jpeg

Cea mai grea iarnă a anilor ’80 în România a fost cea dintre 1984 și 1985. O consemnare ce ne amintește amănuntele vieții de atunci se găsește în cartea antropoloagei americane Katherine Verdery Viața mea ca spioană. Cercetătoarea a petrecut acea iarnă grea în România, fiind urmărită de Securitate care, în acea perioadă, o considera spioană „socio-politică“. Iată cîteva fragmente:

„Austeritatea s-a înăsprit în anii ’80, astfel că oamenii spuneau că acum România se numește Ceauschwitz. Perioada cea mai rea dintre toate a fost chiar în anul cînd am fost eu acolo. A fost una din cele mai grele ierni în ani de zile și a avut consecințe dezastruoase pentru economia României; drept urmare, guvernul a luat măsuri de securitate care au strîns și mai tare șurubul pentru populație. (…) Deoarece iarna fusese una dintre cele mai reci înregistrate în întreaga Europă, Ceaușescu și consilierii lui au profitat de acest lucru pentru a reduce datoria străină a țării; acum, cînd Italia, Germania și alte țări vest-europene înghețau de frig, România își asigura prin exportul de gaze naturale și produse petroliere un plus de valută pentru a-și plăti datoria. Drept urmare, serviciile de transport pe calea ferată și cu autobuzele fuseseră reduse, noile reglementări limitau posibilitatea cetățenilor privați de a merge cu mașina proprie, ca să se economisească benzina destinată exportului; temperatura în birouri și în apartamentele din blocuri a fost scăzută ca să se poată exporta gaz. Mai mult chiar, guvernul profita și prin creșterea exportului de produse alimentare, mai ales produse din carne: aceasta a dus la lipsuri grave de alimente. În sfîrșit, salariile și pensiile au fost reduse, școlile și fabricile erau adesea închise, iar salariaților li se tăia din salariu. Mulți vorbeau despre România ca despre o uriașă închisoare. Spre deosebire de închisorile obișnuite, aici nu exista încarcerare propriu-zisă, dar existau forme de gestionare a mobilității, iar prizonierii erau ținuți în frîu prin dispozitivele de ascultare. (…)

Pe lîngă combustibili și alimente, și electricitatea era raționalizată pentru export. Nu știai niciodată cînd se va stinge lumina, deși la sate, cel puțin, se formase treptat un program, conform căruia seara erau două ore de emisiune la televizor (de cele mai multe ori centrate pe viața și activitățile tovarășului Ceaușescu) și după aceea lumina se stingea. Oamenii glumeau spunînd că este un plan pentru creșterea natalității, ca o consecință a petrecerii forțate a timpului în pat. Dar se zvonea că și fabricile se închideau din cauza lipsei de curent, iar pentru copiii care trebuiau să-și facă lecțiile seara sau alții, care lucrau pînă mai tîrziu, efectele întreruperilor de curent erau foarte neplăcute. Printre numeroasele consecințe, afectau și planul de rezervă al oamenilor pentru a se încălzi: punerea în funcțiune a reșourilor (pe care mulți oameni le aveau la îndemînă ca să facă o cafea) sau a radiatoarelor electrice. Frigul era mult mai groaznic în orașe, unde se putea menține un control strict centralizat asupra combustibililor.“

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un brașovean i-a luat-o înainte milionarului indian: a construit o casă pe un bloc VIDEO
Presa a făcut vâlvă cu cazul unui indian care și-a construit o vilă de lux pe un zgârie-nori. La Brașov, ideea a fost pusă în practică, cu acte în regulă, în urmă cu mai bine de zece ani
image
Big Brother în toate școlile. Părinții și profesorii nu se vor putea opune
În toate sălile de clasă vor fi montate sisteme de supraveghere video și audio fără a fi nevoie de acordul elevilor, părinților sau profesorilor. Decizia, care se va lua printr-o Ordonanță de Urgență, a stârnit deja mari controverse.
image
Casă veche, transformată într-o locuință de vis. „Dragoste la prima vedere“ FOTO
Într-un sat dâmbovițean, o casă nelocuită de 50 de ani a devenit locul în care o bucureșteancă și-a împlinit visul. Nostalgică după copilăria petrecută la bunici, Liliana a hotărât să se reconecteze cu natura și să renoveze această casă bătrânească.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.