Ce (nu) ştie societatea civilă despre anul 2011

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Ce (nu) ştie societatea civilă despre anul 2011 jpeg

Intervenţia preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană a dat prilej oponenţilor săi să îl acuze că face lobby în avantajul companiei canadiene şi că, în timpul orelor de lucru în care este plătit din bani publici, se ocupă de afaceri private. Unele voci i-au recunoscut totuşi preşedintelui meritul că, prin poziţionarea sa publică pentru dezvoltarea proiectului minier, a transformat un subiect secundar de presă într-unul de larg interes, introducîndu-l în agenda media în prime time şi în atenţia marelui public. 

Susţinerea ostentativă de către Cotroceni a proiectului de la Roşia Montană a dezmorţit marea societate civilă în 2011, a mobilizat online şi offline, a animat opinia publică pe reţele sociale, a scos cîţiva protestatari în stradă şi a declanşat dezbaterea publică. Scandalul a antrenat pasiuni şi argumente de ambele părţi: locuri de muncă şi dezvoltare economică locală în schimbul cianurilor şi a distrugerii mediului. Astfel, ceea ce era de ani buni un debate exclusiv între interesele acţionariatului unei companii private şi apărătorii patrimoniului cultural şi de mediu a devenit un clivaj în care s-au separat puterea, politicieni şi oameni de afaceri, de ONG-uri, fundaţii, asociaţii şi simplii cetăţeni. 

Întîrzierea punerii în practică a exploatării de la Roşia Montană este un succes al  societăţii civile în anul 2011. Consensul, aici, este destul de larg: i-am întrebat pe cîţiva reprezentanţi ai ONG-urilor care ar fi cea mai mare realizare a societăţii civile din România în 2011 şi care ar fi, pentru anul trecut, cel mai mare succes al organizaţiei non-guvernamentale din care fac ei parte.  Roşia Montană apare invariabil în răspunsurile lor. 

Mircea Toma de la  Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei  se fereşte de conceptul de „realizare“ cînd comentează activitatea societăţii civile „pentru că realizarea presupune atingerea unui echilibru optim al raporturilor putere-cetăţean“. Anul 2011 se caracterizează mai curînd „printr-o gherilă permanentă, iar permanenţa în acest caz reprezintă un succes în sine“.

Gherila ONG-urilor nu a fost fără urmări în 2011: „Încă un an, Roşia Montană a rămas departe de distrugere, iar Active Watch, se opune mai departe proiectului“. Mircea Toma remarcă şi faptul că „Hala Matache din Bucureşti este încă în picioare“ cu efortul Active Watch, care face parte din reţeaua de organizaţii „Platforma pentru Bucureşti“. Hala Matache este monument istoric, un reper-simbol ameninţat de o iniţiativă de urbanism a Primăriei Capitalei. Toma subliniază că „Primăria a demolat 86 de clădiri fără să aibă acoperire legală, dintre care 6 monumente istorice. În momentul discuţiei (19 decembrie 2011), deşi a fost suspendată activitatea de demolare, stîlpii de susţinere din interiorul Halei sînt sparţi, ceea ce înseamnă că Hala Matache se poate prăbuşi oricînd“. 

Nici Lavinia Andrei, de la Terra Mileniul III, nu acceptă termenul de „realizare“ în privinţa societăţii civile şi susţine, că în perspectiva corijării puterii de către societate, se poate vorbi de „o pedalare în gol“. Este mai degrabă „o luptă de gherilă permanentă, o hărţuire reciprocă“. Lavinia Andrei aminteşte că în 2011 organizaţiile neguvernamentale care contestă proiectul minier de la Roşia Montană au depus la Parlament 100.000 de semnături pentru oprirea acestuia şi a legii prin care companiilor miniere li se permite exproprierea. Referindu-se la împlinirile fundaţiei la care activează, pentru Lavinia Andrei „munca cu studenţii de la jurnalism şi comunicare, zilele din tabără şi angajarea tinerilor în jurnalismul de mediu sînt marile bucurii“. Terra Mileniul III a organizat în 2011 Maratonul Comunicării – Tabăra de instruire pentru studenţi la jurnalism, comunicare şi publicitate, pentru a clarifica aspectele privind fenomenul schimbărilor climatice şi pentru a dezbate concepte ca dezvoltarea durabilă. 

Pentru Cristian Pîrvulescu, de la Asociaţia Pro Democraţia, cel mai mare succes al societăţii civile din România în 2011 îl reprezintă faptul că nu s-a dat acordul de mediu la Roşia Montană. „Dar 2012 este an electoral şi trebuie plătite facturile, deci nu se ştie cît va mai rezista opoziţia ONG-urilor de mediu.“

Pentru Pro Democraţia cea mai mare împlinire a anului trecut pare a fi apariţia Coaliţiei 2012 pentru alegeri curate: o asociere de ONG-uri pentru monitorizarea campaniei electorale şi pentru creşterea puterii de reacţie şi de mobilizare la nivel local faţă de frauda şi mita electorală.  Intenţia de comasare a alegerilor de către PD-L a reunit, sub imboldul unei misiuni comune, asociaţii civice care împart valori similare. „Un prim rezultat al Coaliţiei 2012 pentru alegeri curate o reprezintă plîngerea administrativă împotriva Guvernului pentru iniţiativa de comasare a alegerilor din 2012.“  

Miroslav Tascu Stavre, de la Institutul Verde, apreciază că „după mai mulţi ani de luptă împotriva proiectului cu cianuri de la Roşia Montană, organizaţiile nonguvernamentale au cîştigat în 2011 mici bătălii, care au întîrziat aplicarea proiectului. Schimbarea viziunii asupra proiectului faţă de modelul iniţial sau transparenţa în ceea ce priveşte derularea sa sînt mici reuşite ale societăţii civile“. 

Pentru 2011, Institutul Verde se mîndreşte cu campania „Salvaţi delfinii de la Marea Neagră“, pentru care voluntarii asociaţiei au reuşit să contorizeze 4000 de semnături. Institutul speră să atragă atenţia opiniei publice „asupra ameninţărilor la adresa celor trei specii de delfini din Marea Neagră şi să iniţieze un dialog cu autorităţile locale – pînă acum surde la propunerile de politici publice care, odată aplicate, ar conduce la protejarea acestor animale inteligente“.

Ezitarea în a pronunţa cuvinte ca „împlinire“ sau „realizare“, cînd caracterizează acţiunile civice, exprimă, în fapt, definiţia pe care ONG-urile o dau societăţii civile: de supraveghere permanentă a abuzurilor autorităţilor. Cum derapajele puterii sînt permanente, şi „lupta de gherilă“ este permanentă. Dar mobilizarea asociaţiilor civice pe probleme legate de consolidarea democraţiei ori de protecţia mediului, a oamenilor şi animalelor sînt marile realizări ale societăţii civile în 2011, chiar dacă ea nu ştie asta.    

Antonio Momoc este cercetător specialist în comunicare şi lector dr. al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.