Ca o formulă de realizare acestui dosar, am ales să le adresăm traducătorilor de literatură română trei întrebări standard, de fapt trei teme de dialog, și fiecare să răspundă într-un mod cît mai nuanțat și personal, în limba română, desigur.

1) De ce traduceți literatura română? Cum v-ați apropiat, de fapt, de limba română?

2) Care au fost cea mai dificilă traducere și cea de care v-ați atașat cel mai mult?

3) Ce se întîmplă cu cărțile, după ce au fost traduse, în țările dvs. de origine și cum este receptată literatura română?

Am obținut astfel un colaj de texte, una dintre mizele dosarului fiind cea de a oferi publicului o imagine cît mai completă a traducerilor din literatura română contemporană sau nu. (Adina Popescu)

1) Cred că nu există un răspuns simplu la întrebarea: de ce traduc literatură română? Traduc literatură fiindcă cred în importanța textelor literare, cred în mesajele operelor literare și posibilitatea cuvintelor de a ajunge adînc în sufletul omenesc și de a schimba lumea în care trăim. Și traduc literatură română fiindcă în română găsesc foarte multe texte care trebuie împărtășite cu cititorii de aici. Mie, de pildă, îmi plac foarte mult piesele de teatru contemporane și urmăresc cu mare atenție scena românească. De ce am ales limba română? Am început s-o învăț la facultate, împreună cu încă două limbi balcanice. Și oricît de ciudat ar părea, nu prea știam mare lucru despre România și despre limbă. Atunci nu prea existau burse ca să venim în România, nici nu aveam posibilitățile pe care le avem acum să fim conectați tot timpul cu fluxul evenimentelor. De aceea cred că adevărata mea întîlnire cu limba și cultura română a avut loc în 2003, cînd am ajuns pentru prima dată în România.

2) Fiecare traducere e o retrăire a textului literar – îl lași să te umple, îl duci în tine și după aceea îl redai / îl naști în limba ta. Fiecare traducere cere multă muncă, cercetare, documentare și dedicare. După aceea, opera tradusă devine o parte din tine, din experiența ta. Îmi iubesc și mă simt la fel de atașată de toate traducerile mele de pînă acum. 

3) Cred că în Bulgaria literatura română este deja prezentă, luată în seamă, citită și căutată. Nu că nu ne putem dori mai mult. Avem încă mult de lucru, totuși puteți găsi literatură română în librării, se scriu recenzii în presă, piesele de teatru traduse se joacă. Nu pot să zic că este la fel de bine vîndută ca literatura engleză sau literatura scandinavă, dar are imaginea sa aici, pe piața literară din Bulgaria. Și sînt ziariști care întotdeauna se interesează ce traduc, cînd apare, sînt invitată să prezint cărțile traduse de mine. Am primit și multe scrisori de la cititori. Și cred că scrisorile lor mă bucură cel mai mult. Ele sînt semnele că aceste cărți traduse și-au început viața lor și în limba bulgară. 

Lora Nenkovska este traducătoare în limba bulgară.

Foto: Liz West, flickr