Bîzdîganii, ceasuri rele

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Mîntuirea biogeografică jpeg

Animalitatea, una dintre trăsăturile cele mai pregnante ale monstrului, este bine ilustrată de numeroasele sale sinonime „zoologice”: lighioană, fiară, jivină, jiganie, bestie, dihanie (o calchiere după animal-ul latin, dyh-ul slav însemnînd, ca și anima, în latină, „suflare”) – dar și un derivat al „dihaniei”, cu adevărat monstruos, bîzdîganie (din bez-dihanie / fără-suflare), adică o „făptură neînsuflețită”, care amintește de o definiție recentă a monstrului din filmele horror: „a beast who is all body and no soul” (J. Halberstam).

Din definiția clasică a monstrului de inspirație animală fac parte: excesul de corporalitate – în sensul diformității, al nefirescului alcătuirii și al supradimensionării (uriașii, ciclopii), cruzimea („lipsa sufletului”) și voracitatea, lăcomia, apetitul monstruos (monstrul pantagruelic, de tip „haplea”, cu replica, în lumea bîlciului, a mîncătorului de pietre, pisici, broaște ș.a.m.d.). Chiar și „monstruozitatea” păcatului originar a fost interpretată adesea, în perioada modernă timpurie, în termeni de pură lăcomie: Eva ar fi poftit, literalmente, la un măr!

Numele latinești (monstrum, portentum, prodigium) și cel elin (téras) pentru „monstru” trimit cu toate la o „arătare a unui semn divin”. „Monștrii, semnele, prodigiile, augurii sînt numiți astfel pentru că ei par să prezică (ostendere), să arate (monstrare) și să prorocească lucruri viitoare […]” (Isidor de Sevilla, Etymologiarum sive originum libri XX).

Vorbind de „arătare” (un alt sinonim pentru „monstru”), lăcomia naște monștri și în plan vizual. Jean Baudrillard vorbește despre „obscenitatea vizibilității nemijlocite”, iar Linda Williams evocă o „frenezie a vizibilului”, în care groaza se combină cu curiozitatea și plăcerea. L. Daston și K. Park observă, la rîndul lor, cum monstruozitatea stîrnește oroare, repulsie, dar și plăcere – un amestec de trăiri care amintește, chiar dacă în alt registru, de definiția experienței numinosului: „mysterium tremendum et fascinans” (Rudolf Otto). Epifaniile ca formă de monstruozitate sacră.

O definiție aparte a monstruozității o întîlnim la Aristotel: „Chiar și cel care nu le seamănă părinților săi e deja, într-un anumit sens, o monstruozitate; căci în astfel de cazuri natura s-a îndepărtat, într-un fel, de tipar” (De Generatione Animalium). Cu alte cuvinte, o natură excesivă, ieșită din matcă, mai puternică decît zestrea umană a părinților e deja un semn de monstruozitate.

Monstrul e încarnarea unei transgresiuni ontologice; răsturnarea ordinii naturale, încălcarea delimitărilor firești, suprapunerea contrariilor, hibrizii grotești – mortul-viu, bărbatul-femeie, struțo-cămila, alcătuirile de tipul „jumătate om, jumătate animal” – sînt, cu toate, ipostaze ale monstruozității.

Merită amintit și un monstru popular al zilelor noastre – mic, de buzunar, dar nu mai puțin redutabil: „ceasul” (montre, în franceză, provine din același etimon latin ca și „monstru”, fiind „cel care arată ora, timpul”). „Nu vă miră aderența aceasta ciudată a omului modem la ceasornic? Nu vă înspăimîntă continua verificare a timpului prin săgețile ceasornicului?”, se întreba Mircea Eliade în Oceanografie, în anul 1934. (Puteți înlocuiți „ceasornic” cu „smartphone”.) Ceasul (sau telefonul mobil, care i-a preluat funcția) a devenit arătarea care ne captează, înspăimîntător, privirile și ne transformă „din curioși în curiozități” (Barbara M. Benedict), din oameni în „smartphone zombies” – all body, no soul.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.