Se spune că generațiile X (numiți și „millennials“, adică toți tinerii născuți între 1980 și 1995) și Z (numiți și „iGeneration“, cei născuți pînă în 2010) sînt obsedate de propria imagine şi de modul în care sînt percepute. Deși cred că oamenii mereu s-au zbătut cu problema asta, simt că, într-adevăr, noi avem parte de o mare presiune externă, exercitată de platformele de socializare.

Majoritatea avem cont de Facebook, Instagram sau Tumblr și, conștient sau nu, sîntem împinși să ne manufacturăm vieți și personalități virtuale. Look-ul și imaginea au fost, astfel, transpuse în medii digitale, unde iGenerators sau Millennials se grupează, prin selfie-uri și hashtag-uri, poze perfect editate sau fotografii dinadins neretușate, în tipologii mai mult sau mai puțin evidente; hipsterii, rockerii, cei artsy/basic/underground sînt cîteva din categoriile pe care le putem observa, zilnic, atunci cînd dăm scroll pe Instagram. Membrii fiecărui grup sînt interconectați, aș putea spune: își dau like-uri și follow reciproc, ies prin aceleași locuri și au, în mare, aceleași preferințe vestimentare. Și, cum puțini și-ar păstra, independent de ceilalți, stilul, e ușor să i găsești.

Mergînd pe principiul ăsta, se evi­den­țiază cîteva trend-uri populare printre băieții zilelor noastre.

Mix între Vaporwave, Seapunk și Aesthetics. Pot fi găsiți prin „Tonitza“, la expoziții obscure sau, seara, prin cluburi precum Control, Manasia sau ­Queens. Sînt tipii care postează cîntece underground pe Facebook, merg la petreceri de muzică experimentală și au iPhone și ceas de aur la mîna dreaptă, dar își cumpără haine (în special cămăși) excesiv de colorate din second-hand-uri. Pentru că li se pare cool. Se îmbracă în blugi cu talie înaltă, cămașă sau tricou alb, cu mîneci largi, băgat în pantaloni. Poartă lanțuri groase și aurii și ascultă proto-manele. Cuvîntul pe care îl folosesc cel mai mult este „estetic“ și Instagram-urile lor, pline de fotografii cu plante și rame albe, sînt periate minuțios. Trend-urile globale pe care le incorporează sînt vaporwave, seapunk și aesthetics, lucru pe care-l poți observa din cover-urile lor de pe Facebook, care sînt colaje „abstracte“ cu sculpturi grecești în culori psihedelice. Sînt foarte îngrijiți și un reprezentant respectabil al acestui trend mi-a spus că se tunde o dată la o săptămînă și jumătate, singur. De obicei au părul dat pe o parte, vopsit, sau sînt tunși scurt. Majoritatea se consideră fluizi sexual. Mă exasperează, uneori, pretențiozitatea lor, dar cred că pot fi priviți și ca un statement cu privire la diversitate și fluiditate sexuală, ceea ce e tare.

Bubblegum. Tipii ăștia sînt replica trend-ului bubblegum pop, găsit la fete (exemplu: Marina and the Diamonds, Sky Ferreira și, mai nou, Melanie Martinez și Mabel). Se aseamănă trend-urilor de vaporwave, seapunk și aesthetics: sînt la fel de îngrijiți, doar că mult mai colorați. De asemenea, tind să fie mult mai queer, iar majoritatea outfit-urilor pot fi regăsite și pe Tumblr. Poartă blugi, cămăși cu palmieri tridimensionali, au sprîncenele date cu sclipici sau vopsite, deseori în albastru sau în mov, au septum și cercei în urechi. Părul poate fi dat pe spate și poate fi vopsit, parțial sau total, în mov, albastru sau roz. Sînt fluizi sexual, nu cred în genuri sau sexe și le ascultă pe cele enumerate mai sus, la care se adaugă și Lana del Rey sau Hey, Violet. Sînt mai peste tot pe Instagram și, în poze, nu se uită niciodată în cameră.

Fuckboy. Reprezintă un trend global, dar istoria termenului în sine nu este foarte cunoscută. Original, era un slur, folosit pentru prizonierii violați sau tratați ca o proprietate sexuală. De la asta, în timp, s-a ajuns să fie utilizat ca AVVE (African American Vernacular English), folosit cu conotația actuală, de playboy, pentru prima dată în cîntecul rapperului Cam’ron, „Boy Boy“. Termenul a devenit popular în 2015 și este folosit pentru a descrie băieți adolescenți care se consideră playboys. Automat, a devenit și un fashion trend. Sînt tipii care poartă fesuri sau șepci Nike întoarse, tricouri Adidas, hanorace ciudate care ajung pînă la genunchi, pe care scrie „Cocaine and Caviar“ sau „69“, adidași albi cu aripi lipite de călcîi și pantaloni cu turul căzut. Firma lor preferată e Supreme, au părul ras pe părți și poartă mereu ochelari de soare.

Crossover între hipsteri și junkie. Nici ei nu trebuie să fie neapărat junkie, dar majoritatea sînt. Sînt cei care ascultă mult rap, pe care-l postează obsesiv pe Facebook, se îmbracă în hanorac, oricît de cald ar fi afară, și poartă ori pantaloni cu turul căzut, ori un tip de pantalon care pare a fi trening. Majoritatea poartă șepci sau merg cu gluga hanoracului trasă peste cap. Descrierile de la pozele lor pot fi, ocazional, „pistol on the dresser“. De asemenea, iubitele lor se îmbracă la fel ca ei. Stilul lor este un crossover între hipster și junkie, cred.

Classy. Unii dintre ei l-au avut, în generală, pe Chuck Bass ca model, altora le place pur și simplu să se îmbrace elegant. Sînt tipii care postează still-uri din filme indie pe Facebook, fumează țigări lungi și, la petreceri, stau picior peste picior la masă, gesticulînd despre cît de prost este regizorul nu-știu-care, în timp ce se uită la lumea care dansează. Se îmbracă la costum sau cocktail attire. Cred că sînt soft-spot-ul preferat al fetelor straight.

Rockerii. Sînt aceiași dintotdeauna. Se îmbracă ori în piele, ori în tricouri largi, pe care sînt scrijelite nume de trupe. Au părul spikey sau foarte lung și, ca o fostă rockeriță, pot spune că mulți au părul mult mai sănătos (și mai frumos) decît multe tipe. Sînt găsiți, de obicei, în localuri precum Șurubelnița sau la fest-uri, unde dau din cap vesel pe muzică. Mi se par simpatici.

Adidas. Aparțin, oarecum, categoriei aesthetics. Sînt tipii care se îmbracă în Adidas, din cap pînă în picioare, și poartă lanțuri grele, cocălărești. Ascultă manele și muzică comercială „la mișto“.

Skaterii. Cînd aveam 13 ani, era cool să mergi la Street Heroes și în Skate Park, din Parcul Tineretului, unde se întreceau skaterași de vreo 16-17 ani, îmbrăcați în Supreme, cu șepci întoarse și cu Vans în picioare. Skaterașii respectivi ascultau Dubstep și mergeau în week-end la Arenele DNB, unde susțineau că au 18 ani. Aveau mereu la îndemînă sticle mari de Mountain Dew, iar cei curajoși ascundeau pet-uri de bere pe sub bănci. Erau înconjurați de prieteni fotografi (majoritatea tunși castron, îmbrăcați în tricouri lălîi), care le imortalizau orice mișcare, și de fete îmbrăcate în maiouri roz, cu galaxy print, care îi aclamau de pe margine. Trend-ul ăsta chiar a făcut vîlvă; îmi amintesc că în toate școlile generale se vorbea despre Skate Park și despre tipii din skate, care aveau peste 300 de like-uri pe Facebook. Acum nu știu dacă mai există, pentru că nu mai am 13 ani, dar cîteodată îi mai caut pe skaterașii pe care îi știam pe Facebook. Mai toți s-au lăsat de skate. 

Tea Nicolae este redactor la Plic, o revistă.

Foto: Elena Alupei