Aţi văzut doar vîrful aisbergului

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

Îi spun senatorului PSD Dan Şova, în direct la TVR, că îmi este frică de ce poate face USL cu 85% din Parlament. Tocmai zisese, ca o laudă, că prin votul uninominal în stil britanic se va repeta în Parlament situaţia de la preşedinţii Consiliilor Judeţene, unde USL a luat în jur de 50% din voturi şi a obţinut 36 de posturi din cele 41. Îi mai spun că într-o lună au arătat atîta disponibilitate la abuz, încît ar trebui să ne fie tuturor frică. Mi-a cerut exemple. Am dat o serie, între care prefecţii. Mi-a spus că s-au schimbat doar 36 de prefecţi în această lună. Omul a zis-o fără să clipească. Problema este că prefecţii sînt funcţionari publici, nu demnitari. Asta este o politică greşită şi am scris-o atunci cînd au schimbat legea data trecută. Prefectul e un post atît de înalt, încît nu văd guverne române lucrînd cu oamenii altora. Deci, să spunem că Guvernul Ponta nu avea încredere să lucreze cu prefecţii puşi de Boc. Ce trebuia să facă? Să schimbe legea. În schimb, i-au ras pe oameni fără jenă, încălcînd legea. Avem o ficţiune juridică pretenţioasă şi o practică abuzivă. Cea mai proastă situaţie teoretic posibilă.

Pare un exemplu minor, dar nu este. Otilia Nuţu are în articolul de mai jos mai multe exemple. Ţin minte şi acum prima mea cercetare pentru un raport de politici publice. Abia începusem să lucrez la Societatea Academică din România, PDSR tocmai se întorsese la guvernare după alegerile din 2000. Într-o singură zi au desfiinţat toate ministerele din România. Cine citeşte Monitorul Oficial din acele zile se cruceşte. Pur şi simplu, un guvern îşi desfiinţează toată administraţia centrală şi o reînfiinţează imediat la loc. Cu mici schimbări de nume – de gen nu mai aveam Ministerul de Finanţe, aveam Ministerul Finanţelor Publice. Care era poanta? În decembrie 1999, pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE, România trecuse o lege a funcţionarului public. Oamenii nu puteau fi daţi afară (nu vorbim de secretari de stat şi de alte funcţii politice, ci de funcţionari). Aşa că ce s-au gîndit băieţii lui Octav Cozmâncă? Desfiinţăm toate instituţiile. Şi le reînfiinţăm. Deci, sînt instituţii noi, nu? Atunci îi reangajăm numai pe ăia de vrem noi.

Un asemenea nihilism legal era fără precedent. Şi a rămas fără precedent, din fericire. Însă ce face Guvernul Ponta de mai bine de o lună îmi aminteşte de acele vremuri. De genul acesta de gîndire de tanc sovietic: luptăm pentru pace pînă nu mai rămîne piatră peste piatră. Am sperat că generaţia nouă din PSD, care a luat acum puterea, în frunte cu Victor Ponta, să fie altfel. Dar nu dă semne.

Crezînd că îmi închide gura, senatorul Şova mi-a spus în emisiunea de la TVR (apropo de TVR…) că şi PDL a schimbat prefecţii. Cu deosebirea că ăia măcar au încercat schimbarea legii, avea dreptate. I-am replicat: au fost tîmpiţi, dvs. vreţi să fiţi la fel? Zilele astea auziţi permanent de la apărătorii puterii că şi ăilalţi au făcut la fel. Nu vă lăsaţi intimidaţi, replicaţi-le că ăia au fost tîmpiţi şi că nu e musai necesar să fie şi ei.

Mobilizarea lumii culturale pentru salvarea ICR este de bun augur. Dar ICR este doar vîrful aisbergului, vizibil pentru că e de interes pentru elita culturală, care are resurse de mobilizare şi de vizibilitate. În calitate de buni cetăţeni, ar trebui să stăm cu ochii pe multe alte instituţii şi chiar întreprinderi de stat, cum bine zice Otilia Nuţu.

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.