„Pînă la finele acestui deceniu, omul va păşi pe Lună şi se va întoarce teafăr pe Pămînt“, spunea preşedintele american John F. Kennedy într-un discurs din anul 1961.

Pe 20 iulie 1969, modulul Eagle al navetei spaţiale Apollo 11 ateriza pe Lună avîndu-i la bord pe astronauţii Neil Armstrong (1930-2012), Buzz Aldrin (n. 1930) şi Michael Collins (n. 1930).

„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire“ au fost primele cuvinte ale lui Neil Armstrong cînd a coborît pe suprafaţa prăfoasă a Lunii.

„Aceasta este cea mai grozavă săptămînă din istoria lumii de la Creaţie încoace“, a spus și preşedintele american Richard Nixon la întoarcerea pe Pămînt, patru zile mai tîrziu, a echipajului de pe Apollo 11.

Luna viitoare se împlinesc 50 de ani de cînd omul a păşit pe Lună, eveniment transmis în direct la televizor în toată lumea (inclusiv în România, comentariul fiind asigurat de Andrei Bacalu, medic şi jurnalist de ştiinţă), prilej, iată, pentru un Dosar-omagiu dedicat acestei extraordinare realizări care a marcat istoria omenirii. De la punerea în contextul politic al cursei spaţiale dintre SUA şi URSS (competiţie deopotrivă ştiinţifică, ideologică şi simbolică începută după al Doilea Război Mondial şi terminată odată cu căderea comunismului şi dezmembrarea Uniunii Sovietice), de la explicarea datelor tehnice ale misiunii şi a detaliilor despre mediul lunar, prin expunerea şi demontarea teoriilor conspiraţiei care susţin că aselenizarea n-ar fi avut loc, pînă la o mică retrospectivă a literaturii româneşti de anticipaţie pe tema călătoriei pe Lună şi analiza filmelor inspirate de aselenizare, plus recomandări de cărţi de ştiinţă şi albume muzicale inspirate/dedicate Cosmosului, am alcătuit un Dosar numai cu contribuţii româneşti, cu texte care, pe de o parte, rememorează şi explică aselenizarea, pe de altă parte, celebrează marea realizare.

Cît despre urmările aselenizării, la o jumătate de secol mai tîrziu, un rover chinezesc, numit Yutu 2, a aterizat pe suprafaţa nevăzută a Lunii la începutul acestui an colec-tînd pentru prima dată material de sub crustă, iar NASA a anunţat că următoarea misiune lunară, numită Artemis şi programată a avea loc pînă în anul 2024, va trimite pe Lună primele femei şi va începe construirea primei baze lunare permanente.  

P.S. Pe site-ul NASA găsiţi acum, pentru descărcare şi folosire la liber, arhiva integrală de imagini, sunete şi filmări colectate din spaţiu în ultima jumătate de secol, adică peste 140.000 de fişiere.

Ilustrație de Ion BARBU