A fost odată cînd oamenii pălăvrăgeau pe băncuţele de la poartă (se mai întîmplă şi în zilele noastre, pe ici pe colo, la ţară)… Unde pălăvrăgim noi astăzi? Ei bine, în era Internetului, conversaţia noastră cu familia, prietenii şi cunoştinţele se mută încet-încet în spaţiul virtual, pe reţelele sociale… Ca profesionist în comunicare/PR/advertising, şi chiar ca om de afaceri, nu mai poţi ignora faptul că milioane de persoane utilizează astăzi diverse canale social media în România. Cum, încă nu ai cont pe Facebook şi/sau pe alte reţele, acolo unde s-ar putea să fie clienţii (actuali sau potenţiali), liderii de opinie şi stakeholderii tăi?

Facebook în România

Cu toate că, la nivel internaţional, apar din ce în ce mai multe voci care militează pentru „o viaţă fără Facebook“, criticînd reţeaua pentru modul netransparent de gestionare a datelor personale şi a conţinutului, Facebook cîştigă teren cu mare viteză şi în România. Numărul utilizatorilor s-a triplat de la începutul acestui an, depăşind 1,5 milioane (sursa: Facebook). Surprinzător: de obicei, o reţea trebuie mai întîi să se dezvolte pentru a atrage publicitate, dar iată că lucrurile se pot întîmpla şi invers. În cazul Facebook, business-ul a impulsionat extinderea reţelei (vezi reclama Vodafone cu C.R.B.L. de la începutul acestui an). Pot fi separate astăzi comunităţile (virtuale sau nu) de interesele comerciale ale unora sau altora? Atîta timp cît vorbim despre consum/consumatori, iar comunităţile virtuale se hrănesc cu informaţie, întotdeauna va exista şi interesul de a folosi acest potenţial. Ideal ar fi ca acest lucru să fie făcut într-un mod inteligent, respectîndu-i, în acelaşi timp, pe utilizatori. Am stabilit deja că reţelele sociale asigură, de fapt, suportul pentru diverse conversaţii. Dar să vedem care este conversaţia despre social media, mai ales dacă vrem să aflăm care este direcţia spre care ne îndreptăm.

Creşterea ameţitoare a reţelei a determinat numeroase companii mai mari sau mai mici, dar şi organizaţii non-profit să-şi creeze profiluri pe Facebook. În fond, nu te costă nimic să îţi faci profil pe Facebook! Important este ce faci cu el, ce resurse eşti dispus să investeşti, care sînt obiectivele, cum măsori rezultatele şi cum se încadrează ceea ce-ţi propui în strategia ta de business? În final, ce contează: numărul persoanelor care te apreciază sau al celor care aleg să cumpere produsul/serviciul pe care îl oferi? Sau şi una şi alta? Dacă nu ştii cu ce să le compari, cifrele „brute“ sînt dezarmante – vezi mai jos (sursa: Facebook, 19 iulie 2010).

Activismul online

O primă concluzie ar fi că sîntem în perioada de „înmugurire“ a acestui tip de social media în România. Pe de altă parte, dacă ne uităm, spre exemplu, la diferenţa nesemnificativă între cei care s-au exprimat ca fiind pro sau contra proiectului Roşia Montană pe Facebook, am putea spune că nici una dintre părţi nu este cîştigătoare pe acest teren. Dar ceea ce astăzi pare nerelevant poate avea un impact diferit mîine, în funcţie de cît de uşor poate fi mobilizată o comunitate sau alta atunci cînd este vorba despre a protesta în mod activ.

Iar activismul online cîştigă teren. Nu întîmplător am menţionat mai sus Boycott BP, un grup creat pe Facebook care a atras peste 830.000 de fani la nivel internaţional. Sînt şi alte exemple recente: pagina de pe Facebook a companiei Intel a fost atacată de activişti care se opun comerţului cu „minerale de conflict“ provenite din exploatările miniere din Congo. Greenpeace a coordonat un asalt pe diferitele reţele sociale împotriva Nestlé, pentru utilizarea uleiului de palmier furnizat de companii care defrişează pădurile din Indonezia la fabricarea Kit Kat. Indiferent dacă sîntem sau nu de acord cu fenomenul social media, el există şi are un impact asupra vieţii noastre de zi cu zi. Regula de bază a PR-ului clasic era: „ai grijă ce faci astăzi, ca nu cumva să sfîrşeşti pe prima pagină a ziarelor de mîine!“. Regula rămîne valabilă, doar că te poţi trezi într-o clipită pe Facebook/YouTube etc., iar impactul poate fi devastator. Iar dacă politicienii numără voturi, în cazul companiilor pierderile se văd în bilanţ. Din acest punct de vedere, rolul social media este unul benefic, pentru că s-a dovedit că o presiune suplimentară asupra persoanelor publice şi asupra companiilor pentru a avea o conduită corectă nu strică niciodată. Dimpotrivă.

Număr utilizatori care apreciază compania / marca / persoana / inițiativa:

1) Michael Jackson - 16,5 milioane
2) Barack Obama - 10,9 milioane
3) Coca Cola - 7,9 milioane
4) Britney Spears - 3,5 milioane
5) Ferrari - peste 1 milion
6) Nokia - peste 1 milion
7) Boycott BP - 830.000
8) The Economist - 340.000
9) Nicolas Sarkozy - 259.000
10) Mădălina Manole - 9000
11) SOS Roșia Montană - 6000
12) Eu cînd vreau să fluier, fluier - 5200
13) Proiectul Roșia Montană - 4500
14) Campania "Scoatem România de sub ape" - 2600.

Simona David este corporate affairs director la Adevărul Holding. Are 16 ani de experienţă în jurnalism economic şi comunicare în afaceri şi instituţii publice.