Tapetul cu Martinica

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Tapetul cu Martinica jpeg

În apartamentul unui vecin de bloc se afla, la sfîrșitul anilor ’80, un tapet care ni se părea, ori de cîte ori mergeam acolo să ne jucăm, de-a dreptul fantastic. Pe suprafața lucioasă se desfășura imaginea unei plaje paradiziace, cu palmieri și păsări colorate care mai de care mai sclipitoare. Nici prin cap nu ne trecea să vedem în acea imagine vreo decădere de la vreun standard de frumusețe. Ne uitam la ea fascinați ori de cîte ori colegii noștri de joacă care locuiau acolo ne povesteau isprăvi care mai de care mai pline de farmec și mister despre acel loc. Ei le știau de la verii lor din Franța, de la părinții cărora aveau tapetul și care îi vizitau anual, încărcați de asemenea povești.

Poveștile lor se asemănau cu cele pe care le citeam în literatura de aventuri a acelei vîrste. Ba mai abitir, căci imaginația copiilor descinde uneori, cum știm, în avioane de hîrtie ale imaginației mult mai neverosimile decît orice încercare julesverniană de a da un sens și o emoție aventurii. Imaginea aceea reprezenta pentru noi mai mult decît paginile atlaselor geografice sau ale naturii în care ne pierdeam uneori cu orele, comentînd plante preistorice sau munți amețitori. Călătoream în după-amiezele lungi de vară, în răcoarea sufrageriei de la etajul unu al scării noastre, în teritorii pe care nici jocurile noastre de a „corneții“, de-a cazemata, de-a zeitățile mitologice, de-a școala, „țările“ – le știți, cititori cu o copilărie mai recent încheiată, din literatura română contemporană – sau orice altceva care ne punea la încercare imaginația nu le suplineau. Asupra bietei plaje care reprezenta probabil Martinica, dacă țin bine minte, se abăteau toate posibilitățile imaginative ale unor copii care nu călătoreau aproape niciodată mai departe de „țara“ bunicilor ori de Buștenii sau Năvodarii unor tabere școlare.

Nici părinții noștri nu călătoreau prea des. În blocul de pe Aleea Rondă, ei nu se deosebeau deloc de majoritatea contemporanilor lor de la sfîrșitul comunismului. Concediile, cu tot farmecul lor de road trip și cu povești relaxante, erau rare. Și dacă se întîmplau, se întîmplau cam în aceleași locuri. Nu auzeam nume de localități mai ciudate, nu vedeam nu știu ce peisaj mai alambicat în pozele alb-negru developate în mînuțele colegilor noștri de joacă. Aceleași eterne nume de localități, același imaginar de cartolină alb-negru șaptezecistă.

Anii au trecut și mulți dintre copiii care ascultau și repovesteau cele spuse în fața tapetului cu Martinica au împînzit globul. Au mers în cele mai ciudate țări, au văzut acele plaje fantastice de aproape, le-au pipăit nisipul auriu, și-au întins picioarele în bărci peste fluvii cu nume livrești. S-au cățărat pe munții din atlase, au fotografiat plante rare. Au acumulat miles & more de la companii aviatice, fie lucrînd în țări peste care desenau atunci cu creioanele colorate, fie în vacanțele voioase ale unui prezent fără de trecut. Mulți dintre copiii acelor ultimi ani ai comunismului, crescuți doar cu hărțile imaginației la purtător, au ajuns să trăiască prezentul călătoriilor mai mult decît ar fi sperat părinții lor că o vor face. Nu i-a lovit nici o fandacsie, nici un bovarism. Au trăit clipa, așa cum au știut ei mai bine, cu același rezervor de imaginație pe care poveștile copilăriei îl pun la dispoziție oricui vrea să adauge povești noi la cele văzute prin lentila de atunci.

Cu părinții lor e însă altă poveste. Povestea aceasta o poți vedea pe bulevardul principal din Bușteni, pe aleea cu talcioc care duce către Peleș sau de-a lungul golfulețelor etern neîngrijite de la Olimp. Oameni care se reîntorc cu nostalgie la locuri pe care nu le-au văzut atît de des în tinerețea lor, dar la care au sperat să ajungă. O poți vedea în resemnarea, etern exploatată de economia de mucava locală, cu care acceptă că nu s-a schimbat mai nimic în acele locuri, că nu s-au renovat, că pot primi orice servicii atîta timp cît pot comenta în barbă. Doar în ochii lor strălucește, mai mult decît în orice altă poveste a copiilor lor, bucuria că au ajuns să trăiască acea clipă. Chiar dacă se repetă, chiar dacă înseamnă același șezlong prea scump pe o plajă neîngrijită ori o cameră de hotel suprataxată, cu gaură în mochetă și cu țevi înfundate în vreun hotel cu pretenții. Sînt unii care exploatează această bucurie pe care nu ai putea-o niciodată explica, oricît te-ai strădui, cuiva care nu a prins nici un moment ușa închisă a unei dictaturi. Ei sînt frumoșii, fragilii călători alb-negru care au tot sperat la lumea în culori.

Foto: B. Tănase

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.