Plec pe Marte

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Mîrlanii cu palat jpeg

Din cei o sută de potenţiali colonişti care vor fi trimişi pe Marte, The Guardian i-a ales zilele trecute pe cei zece care au şansele cele mai mari să se îmbarce în zborul ăsta fără întoarcere. Pentru cei dintre dumneavoastră care nu au prins ştirea, e vorba despre un proiect de colonizare a planetei Marte în 2024. Drumul e fără întoarcere. Adică oamenii care aleg aventura asta, o aleg pentru totdeauna. Pleacă de pe Pămînt şi rămîn pe Marte pînă la finele vieţii lor sau pînă li se termină salatele crescute în sere, sau pînă cînd înnebuneşte unul dintre ei şi-i hăcuieşte pe toţi, înţelegeţi dumneavoastră ideea. 

Recunosc că m-a încercat şi pe mine gîndul de a pleca încă de cînd am aflat că se caută candidaţi pentru vacanţa asta eternă. M-am întrebat, în acelaşi timp, ce fel de oameni aleg cu bună ştiinţă să părăsească locurile familiare, aerul, vîntul, Mega Image-ul din colţ (deşi e posibil să găseşti un Mega Image pe Marte cînd ajungi acolo – ca să bifez şi glumiţa previzibilă), marea, plaja, ca să plece pe planeta asta înspăimîntătoare. Marte e o planetă nasoală, măturată de vînturi extraordinar de puternice şi de furtuni grozave de praf care-i schimba permanent suprafaţa, zguduită de cutremure devastatoare produse de plăci tectonice care se mişcă vertical, un loc atroce din care erup vulcani şi unde e foarte-foarte frig. Phobos şi Deimos sînt cele două Luni ale ei.

Cum sînt aşadar oamenii care vor să plece acolo? Din portretele celor zece, aşa cum sînt ele prezentate în

pare că avem toate tipologiile umane bune să populeze un SF cinstit. Savantul, bufonul, fata întreprinzătoare, misterioasa, renascentistul, aventurierul, specialistul IT şi aşa mai departe. Unul dintre ei, de pildă, e un polonez care se prezintă a fi unul dintre cei patru marţieni care au ajuns vreodată pe Pămînt. Se declară interesat de coliziunile materie-antimaterie şi de ceea ce se numeşte picotehnologie (ceva care se ocupa cu măsuri muuult mai mici ca în nanotehnologie). O japoneză de 50 de ani vrea să facă sushi pe Marte, după ce viaţa ei a fost un turbion de experienţe: femeia a făcut arheologie, IT, un maraton de şapte zile în Sahara, e specialistă în bucătăria japoneză şi, desigur, preoteasă ascetică în vîrf de munte. Cum să n-o selectezi? În fine, un britanic, cu faţă irecuperabilă de tocilar, e student la masterat în fizică la Oxford şi face nişte chestii pe care eu, una, le pricep greu. O Joanna din Canada nu se laudă cu mari aptitudini, dar se declară optimistă şi curioasă, are un zîmbet larg şi un

care spune pemarteenevoiederoşii. Un neamţ tînăr se declară fan al maşinăriilor mari şi grele pe care ştie să le mînuiască bine. Filmul e gata. 

Eu de ce aş fi vrut să plec? Păi, ca la fiecare dintre dumneavoastră, probabil, depinde de momente. În ziua în care zici că nu mai ai nevoie de nici un şef, decizi să pleci pe Marte. În ziua în care nu te poţi mişca într-un oraş care paralizează total cînd plouă, îţi vine să pleci pe Marte. Cînd eşti dezamăgit, cînd crezi că nu mai ai speranţă şi nici cine ştie ce orizonturi profesionale, pleci pe Marte. Cînd te părăseşte iubita, cînd ţi se întîmplă ceva atît de grav că nimic nu mai contează, cînd visezi cu ochii deschişi la orice altceva şi vezi cît de mic eşti, pleci pe Marte. 

Nu ştiu cine ar fi atît de inconştient să mă selecteze pe mine pentru aventura asta. Cu ce naiba să-i atrag? Să le zic că sînt licenţiată în Literele româneşti şi că ştiu despre ce e vorba în minorul Peregrin Transilvan? Să le zic din Eminescu cu steaua pe care o vezi acum şi nu e? Contează că fac o ciorbă bună? Nici măcar optimistă ca fata aia din Canada nu sînt. Dar cu ceva din toată chestia asta tot am rămas. Cu o dragoste crescîndă pentru tot ce e deasupra şi dincolo de Pămîntul nostru. (Da, mă uit la Discovery, nu mustăciţi.) Cu mii de întrebări despre singularitate, despre antimaterie, despre vortex-uri primordiale. Cu mirări infinite în faţa filozofiei fizicilor cuantice. Cu propensiuni astronomice spre universul mare, dar băltind pe aici, prin cartier. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM. 

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.