Penița și laptopul

8 septembrie 2011
Penița și laptopul jpeg

Tocul şi peniţele, călimara şi sugativa, caietele „lineate“, străduinţa de a umple fără cusur paginile, cu linii, bastonaşe, litere, lacrimile vărsate cînd totuşi, chiar la capătul trudei, catastrofa se produce, „purcelul“ de cerneală se lăţeşte, iar pagina pe care se înşiruiseră atît de frumos literele ajunge la gunoi şi totul trebuie luat de la început – sînt obiecte, îndeletniciri şi sentimente de care şcolarii de azi nu mai au sau nu vor mai avea parte. Cel puţin unii dintre ei. 

Scrisul de mînă, cu litere cursive, caligrafia, în sensul ei etimologic şi în ipostaza sa estetizantă, este pe cale să obţină un statut „muzeal“, să devină o activitate demnă doar de workshop-uri şi ateliere de creaţie. Chiar dacă, puse la dispoziţie de software-ul hipereficientului computer, surogatele literelor de mînă, standardizate şi depersonalizate, stau pe mai departe la dispoziţia „user“-ilor, definitiv pierdută va fi amprenta personală a „manuscrisului“ – cea care le permitea grafologilor să ghicească ipoteticele sau realele haruri şi năravuri ale „subiectului“. Despre caracterul meditativ al actului „caligrafierii“ nici vorbă într-o lume în care actul reflecţiei trece drept pierdere de vreme. 

Viteză şi eficienţă – acestea sînt imperativele vremii. Spre a le face faţă cît mai de timpuriu este recomandabil ca elevii să scrie de la bun început cu litere de tipar. 

Iniţiativa le aparţine hanseaticilor hamburghezi, renumiţi pentru disciplina şi pragmatismul lor. Cum era de aşteptat, ea a provocat din start controverse, nostalgii paseiste şi viziuni futuriste. 

Inofensiva „simplificare“ constituie, privită mai îndeaproape, o inutilă revoluţie – după unii, o involuţie – după alţii, o păguboasă renunţare la un străvechi bun cultural sau, de ce nu, o raţională şi legitimă sincronizare cu ritmul de înnoire a noilor medii de comunicare. 

Suplimentul literar al cotidianului Die Welt a avut salutara idee de a confrunta trei autori germani, din generaţia de mijloc, cu ipoteza dispariţiei scrisului cu litere cursive. Sibylle Lewitscharoff, Jan Koneffke şi Burkhard Spinnen. Autoarea foarte bine primitului roman Apostoloff, o excelentă, sarcastică, plină de fantezie, „gogoliană“ tematizare a imigraţiei bulgare în Germania, este de-a dreptul revoltată. „Reforma“ hamburgheză ar fi o „mare prostie“, o „idioţie“. Abia scrisul cu litere de mînă fixează, concretizează gîndirea, actul reflecţiei. Şi nu trebuie ascunsă nici mîndria de a avea un frumos scris de mînă, afirmă Sibylle Lewitscharoff. 

Scrisul cu litere cursive ţine de identitatea şi intimitatea noastră, crede Jan Koneffke, un bun prieten al autorilor români. „Scolastica“ inovaţie nu le va uşura prea mult existenţa bieţilor elevi. Şi apoi, ea împiedică trecerea ludică, creativă, de la un fel de a scrie la celălalt, atît de diferite. În fine, autorului, decizia nu i se pare surprinzătoare pentru o „politică educaţională care reacţionează alergic la cultură şi tradiţie“. 

Ce pierdem renunţînd la scrisul de mînă? se întreabă retoric Burkhard Spinnen. Epistole, scrisori, care de-acum înainte îşi vor afla locul în muzee. Şi apoi, scrisul de mînă, în zilele de azi, se mişcă aidoma unui car cu boi printre autoturismele circulînd cu viteză ameţitoare. 

O ripostă convingătoare i-o dă nu în paginile citatului ziar, ci ale unei cărţi, Bernard Pivot. O adevărată instituţie în materie de jurnalism cultural în Franţa sfîrşitului de veac XX, membru al Academiei Goncourt, Pivot, care ani de-a rîndul a moderat emisiunile literare Apostrophe, a editat revista Lire şi a iniţiat campionatele de ortografie, şi-a inventariat alfabetic, într-un recent volum, „Cuvintele vieţii“. Între ele figurează şi mîna legată inevitabil şi de acţiunea de a scrie. Mîna şi-a văzut însă uzurpat acest privilegiu, de către degetul care apasă pe butoane şi tastaturi sau alunecă încoace şi încolo pe ecranele iPod touch-urilor. Ne aflăm în plină civilizaţie a „index“-ului, a degetului arătător, scrie Pivot, spre a constata într-un ton elegiac un fenomen aparent neînsemnat care spune însă mult despre o anumită stare de spirit a prezentului: literele nu se mai leagă una de cealaltă, cursiv, ca în scrierea de mînă, ci singuratice, despărţite de spaţii albe, se înşiruie doar ca mărgelele pe aţă. 

Citindu-i opinia m-am simţit favorizată de soartă nu doar fiindcă scriu încă de mînă şi destul de frumos şi repede, ci mai ales pentru că primesc şi acum, de la mama, scrisori superb caligrafiate, cu mînă sigură şi avîntată, la cei peste 90 de ani pe care-i are. Relatîndu-i despre renunţarea hanseaticilor la a-i mai învăţa pe copii scrierea cu litere cursive, verdictul mamei mele a fost necruţător: „Ce degradare!“.

Rodica Binder este jurnalistă la Deutsche Welle.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.