O zi la Constanța

Publicat în Dilema Veche nr. 752 din 19-25 iulie 2018
Invizibilii jpeg

„Ăăă, un gin tonic, vă rog.“ Sînt pe o terasă în Constanța de unde văd statuia lui Ovidiu încremenit cu bărbia în palmă. Stă într-o poziție relaxată, are un picior împins înainte, cu șoldul puțin ridicat. Se uită undeva în jos, de la înălțimea soclului, spre un grup de turiști spanioli morți de oboseală și de căldură. Oamenii sînt mai bătrîiori, e grupul tipic pe care-l vezi prin Europa mergînd bezmetic după ghizii grăbiți care țin în mîini bețe lungi pe care flutură tribal diverse semne de recunoaștere: o eșarfă violet, pene galbene, un steguleț și ce i-o mai lăsa imaginația să folosească.

Ovidiu se gîndește de pe soclu la pentametri și hexametri dactili, la nefericirea lui, la exilul care l-a adus aici, în fața acestei cîrciumi, iar eu cer un gin tonic. „Ce gin?“, mă întreabă băiatul care servește, aflat sigur la prima slujbă din viața lui. Are o față proaspătă, e la fel de proaspăt tuns, ras dureros de strict la ceafă și la tîmple, cu un smoc mare de păr în creștet. „Nu știu“, zic, în timp ce mă apuc să răscolesc repede meniul ca să nu-l țin prea mult în picioare. „Beefeater“, zic, prima opțiune apărută în rînd. Omul pleacă să aducă tonicul, mă întorc să-l privesc pe Ovidiu, deasupra, pe cer, pescărușii constănțeni sînt mult mai guralivi decît ăia ai noștri, de București.

Omul meu se întoarce cu un pahar pe fundul căruia plutesc 20 de mililitri de gin cald. Îl privesc, îmi dau seama că din formula „gin tonic“ a rămas doar cu începutul, ochii lui se uită cumva prin mine, el nu e acolo, e cu totul și cu totul altundeva, ca mulți mileniali pe care i-am cunoscut. „Mulțumesc“, zic, „dar vă rog să-mi mai aduceți o apă tonică și puțină gheață. O să-mi construiesc singură ginul, ca la Ikea.“ Ultima parte am zis-o în gînd, ca să nu-l derutez și mai tare.

Constanța toată e bezmetică. Centrul ei vechi e făcut praf. Se curmă cumva în sine, se năruiește an de an mai tare. Doar cîteva clădiri de pe pietonala aia cu multe terase au fost refăcute – unele chiar cu bun-simț –, în -rest, toate clădirile-monument pe lîngă care am trecut sînt în dezolantă paragină. Casa cu lei, bijuterie renascentistă pe care toată lumea o căinează și pentru care nimeni nu face nimic. Un pic mai încolo, Hotel D’Angleterre zace în mizerie, pe zid e bătută o plăcuță care arată cu mîndrie că acolo a stat și Eminescu vreo zece zile. Tîmplării de geamuri dintr-un senzațional lemn curbat în ogive, ovaluri și cercuri sînt plesnite de soare, rupte, triste. În Constanța asta a mea e plin de gunoi și de pisici fantomatice, malnutrite, cu blana opacă.

Constanța e orașul vacanțelor mele uriașe, de trei luni, la bunică-mea. O iubesc și o simt probabil altfel decît cei care o văd preț de cîteva zile. Înseamnă uguit de guguștiuci în zile leneșe de vară. Înseamnă cartiere de case din curțile cărora se aude zăngănit de tacîmuri pe la prînz. Platani, castani și asfalt copt de căldură. Marea care-ți apare surprinzător după un colț, un soi de cer coborît, capătul rotund al pămîntului de pe care poți să cazi dacă nu ești atent.

Înseamnă plaja Modern, unde ne duceau ai noștri. Sînt copil, sînt deja tuciurie, coatele și genunchii mei au ajuns de un brun închis, negru aproape, cobor cu colacul petrecut pe mijloc zecile de trepte spre plajă. Un colac improbabil, cu cap de zebră, de care sînt atît de mîndră. Jos, pe plajă, mama va întinde cearșaful colorat, iar tata ne va cumpăra piersici mari și zemoase în pungi de hîrtie cafenie. El va bea o bere la halbă. Va veni și bătrînul ăla mai tuciuriu ca mine, îmbrăcat într-un halat alb, cu papuci de plastic verzi în picioare: „Acadeleleee de la moș Pandele!“, va striga. Vinde niște cocoșei roz, din zahăr ars; deasupra sînt fărîmicioși, dedesubt zahărul colorat e tare, lipicios, o minune. Copii uzi, lucioși ca focile, se vor zbengui în mare. Mamăi solide, transatlantice, în costume de baie uriașe, îi vor supraveghea de pe margine. Pescărușii se vor tîngui tare, orașul se va fărîma ușurel într-o lumină aurie.

Înapoi la București, la ieșirea din gară, un tip cu un pet de bere alături cerșește: „Boss, nu faci o minune?“ Am scos doi lei din buzunar și am făcut-o. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.