Naţionalism fără civilizaţie - Ţebea 2012

Publicat în Dilema Veche nr. 449 din 20-26 septembrie 2012
Naţionalism fără civilizaţie   Ţebea 2012 jpeg

Trăim într-o lume ruptă total de realitate. Sărbătorim, aniversăm, comemorăm. Nu contează evenimentul. Straie naţionale, discursuri searbede copiate de pe net, morgă cît cuprinde, sute (dacă nu mii) de coroane depuse. Industria pompelor funebre la români e în floare, căci se perpetuează odată cu gargara politică. Unii o să zică că sînt eu rău intenţionat, că vreau să le iau românilor bucuria sărbătorilor naţional-cîmpeneşti sau cîmpenesc-naţionale. Zică ce-or vrea, părerea mea e că aceste prostii ar trebui interzise pînă în momentul în care reuşim să ne civilizăm. Sau măcar să creăm impresia că ne-am civilizat. Pînă atunci, vreau să se admită doar o sobră depunere de coroane, şi atît. Fără mici, bere, discursuri politice şi defilări imberbe de ciocli politici. Din păcate, presa n-ar mai avea atunci despre ce relata elogios. Am urmărit, nu prea atent, ce s-a scris despre „serbările naţionale“ de la Ţebea de anul acesta şi nimic din ce-am trăit eu nu a fost expus.

Dar să luăm pe rînd mărgelele din şirul nemulţumirilor mele. Drumul spre „Ţebea 2012“, din orice direcţie ai veni, e catastrofal. Pe vremea lui Avram Iancu, cărările erau mai bune, cotiturile – mai sigure (pe atunci hoţii erau hoţi, nu se dedau la prostii), şi căruţele îşi acordau prioritate una alteia. A-cum gropile fac o maşină normală să meargă mai încet decît o căruţă, iar autovehiculele (mai ales ălea oficiale, ai căror pasageri, de obicei autointitulaţi „reprezentanţi ai poporului“, se grăbesc tot timpul) nu respectă nici o regulă de circulaţie. Că, dacă nu au girofar, au hîrtie plasticată cu „liberă trecere“, iar miliţienii trecuţi în Poliţie fac mătănii cînd văd aşa ceva. Ăia care ştiu să citească.

Să trecem mai departe. Coroanele. Sute. Să nu zic mii. Fiecare costînd milioane de lei vechi. Nu fac calcule, dar cred că o brumă de bun-simţ ar arăta că banii daţi serviciilor de pompe funebre ar putea servi la altceva. Cel puţin în contextul actual. Credeţi că putem lăsa ceva în urma noastră prin depunerea asta cretină de coroane? Crucile lui Avram Iancu, ale tribunilor de acolo, ale tuturor celor din micul cimitir de ţară de la Ţebea se distrug. Cu cele cîteva zeci-sute de milioane de lei vechi se puteau reface. Poate sînt eu tîmpit, dar cred că mai bine ar da bani pentru restaurarea unui mormînt, decît pentru o coroană pe care se cacă ciorile a doua zi, chiar dacă scrie pe ea „Vadim“. După cum ştiţi, ciorile nu ştiu. Să citească. Cu banii cheltuiţi pe kitsch-urile de coroane cu flori „proaspete“ de plastic se restaura tot cimitirul de la Ţebea.

Apoi morga. Oameni înţepaţi în fund şi îmbrăcaţi în negru. Purtînd respectivele coroane. De fapt, mergînd în urma coroanelor purtate de alţii. Singurul care nu a fost în negru era Vadim, dar tot înţepat în fund se mişca şi, culmea tupeului, la un moment dat şi-a scos pieptănul să se pieptene, în timp ce o televiziune transmitea în direct sau înregistra. Oamenii s-au fotografiat cu el. Eu m-aş fi fotografiat cu mormîntul lui Avram Iancu, dar n-am avut loc de Vadim şi de pieptănul lui. Şi de adoratorii lui...

Participarea. Aici e aici. Primării, instituţii, Consilii Judeţene s-au scobit la greu în nas şi în bugetul public să facă rost de bani pentru coroane, participări, protocol şi fasole cu cîrnaţi, să deie la flămînzii ce-l ascultau pe Iancu. Nicolae Furdui Iancu. Mă rog, şi pe alţii. Pe care nu-i cheamă Iancu. Jumătate de ţară a fost la „Ţebea 2012“. Bineînţeles, prin reprezentanţii ei. Corturile oficialităţilor au fost, ca de obicei, separate de corturile oamenilor de rînd. Acolo cică masa e masă, buda e budă, cinstea e cinste, patriotismul-patriotism. Din păcate, oamenii de rînd nu cunosc lucrurile astea. Şi nici reprezentanţii oamenilor de rînd nu cunosc problemele celor pe care îi reprezintă şi pentru care se străduiesc să ofere circ, că pîine nu se prea găseşte.

Căci mizeria e cruntă la asemenea manifestări. În două zile, am reuşit să mănînc o singură dată. Mai precis sîmbăta dimineaţă, cînd lumea era puţină. Apoi am renunţat la mîncare. La nevoile fiziologice „mici“ (cum li se mai zice), n-am putut. Să faci pişu numai de două ori pe zi e un chin. Dar să faci de mai multe ori pişu la Ţebea e moarte curată. Cică, potrivit Jandarmeriei Române, în 2012 au fost 15.000 de oameni. Toţi cu nevoile lor. Mai mari sau mai mici. În locul rezervat nevoilor, se găseau cam zece bude. De ălea de la ţară. „Turceşti“, cum ar veni. Calculaţi voi cîţi participanţi revin pe cap de budă. Fără apă. Că-i secetă. Aici îi includem şi pe oamenii care făceau micii, grătarele, virşlii. Care şi ei, fiind oameni, mergeau la budă, dar nu bag mîna-n foc că aveau apă cu ce se spăla după eveniment. Aşa că n-am mîncat. Nici la budă nu m-am dus că mi-era că leşin. Puteai intra în acel viespar al mirosurilor numai dacă îţi ţineai respiraţia, sau aveai pişcătoare de haine să ţi-o pui pe nas. În rest, nu cred să se fi încumetat cineva.

Oamenii ţării au mers altundeva. La şcoală presupun. Aaaa, nu la şcoală, scuze! La budele de la şcoală! Dar aş fi vrut să-i văd pe cei şapte miniştri, europarlamentarii (în frunte cu omul în costum alb), pe şefii de CJ-uri, prefecţi şi subprefecţi, deputaţi şi senatori, preşedinţi de filiale partinice, cum merg să-şi facă nevoile în budele comunale, apoi să se ducă la loc la masă să se ospăteze. Este inadmisibil să declami poporului sus şi tare şi vizibil că patriotismul e totul, să-l îmbeţi la tarabe jegoase şi apoi să-l trimiţi la bude înfundate şi fără apă. Şi, în cele din urmă, să bifezi totul ca pe o reuşită electorală. Memoria lui Avram Iancu nu se cinsteşte prin discursuri, coroane, fasole cu cîrnaţi sau mii de oameni bulucindu-se în bude infecte. Memoria unui om, care a făcut cît a putut el pentru neamul lui, s-ar putea cinsti prin decenţă, prin civilizaţie, prin bun-simţ. Din păcate, ne lipsesc aceste lucruri. Noi vrem televizor, vrem apariţii, vrem aplauze din palme unsuroase de grăsime şi necesităţi...

Ştiţi ce mă doare? Că lumea preferă să asculte discursuri tîmpite, citite de politicieni şi copiate de pe net, sau să citească pliante cretine făcute tot la comanda acestora, şi tot de pe net, decît să răsfoiască, spre exemplu, o carte, cel puţin cinstită, ca Avram Iancu de Silviu Dragomir.

La naţionalism deşănţat sîntem buni. Din păcate, la capitolul civilizaţie stăm prost.

Daniel I. Iancu este muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi doctorand al Universităţii din Alba Iulia.

Foto: L. Muntean, D. Purgaru

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.