Milioanele lui Ceauşescu - cum a fost construit Aeroportul Otopeni

Publicat în Dilema Veche nr. 485 din 30 mai-5 iunie 2013
Milioanele lui Ceauşescu   cum a fost construit Aeroportul Otopeni jpeg

În iunie 1964, locotenent-colonelul Constantin Diaconu pleca în concediu, să-i arate fiicei sale Raluca mănăstirile din Moldova şi Bucovina. Avea o săptămînă înainte de a se întoarce la şefia secţiei Construcţii şi Instalaţii de Aerodrom din Comandamentul Apărării Antiaeriene. Pe la prînzul unei zile călduroase, Diaconu ajungea la o intersecţie înainte de Bacău, unde a fost tras pe dreapta de un echipaj de miliţie. „Tovarăşu’, sînteţi aşteptat de urgenţă la Bucureşti. Vă rog să vă întoarceţi, ca să deblocăm miliţienii din intersecţii. Sînteţi căutat în toată Moldova.“ A doua zi, Diaconu se prezenta la Ministerul Apărării, la şedinţa Consiliului Militar al Comandamentului Apărării Antiaeriene. Îl aşteptau şeful de stat major – generalul Cutoiu –, comandantul Apărării Antiaeriene – generalul Alexe –, comandantul trupelor de artilerie şi rachete – generalul Cupşa – şi comandantul trupelor radiotehnice – generalul Ionescu. „Să trăiţi, bine v-am găsit!“ i-a salutat vesel. „A, bine ai venit!“ i-a spus generalul Vasile Alexe, aruncîndu-i nişte hîrtii în faţă: „Păi, n-ai spus că ţi-a promis Ceauşescu 33 de milioane să faci cazarmă?“ Diaconu a răspuns senin că da. „Atunci, să te speli pe cap cu cele 5 milioane pe care ţi le-a aprobat!“ Locotenentului i s-au înmuiat genunchii. A ieşit afară cu hîrtia de la cancelaria Comitetului Central şi s-a dus glonţ la ofiţerul de serviciu, colonelul Pâslaru. Degeaba s-a rugat „nea Petrică“ de el să nu fumeze. De un an se lăsase, dar din acel moment, Diaconu a redevenit fumător de două pachete pe zi.

* * *

Ministerul Transporturilor lansase, la începutul anilor ’60, o comandă internaţională pentru proiecte de construcţie a unui aeroport internaţional la Bucureşti. Otopeniul era, la vremea aceea, doar un aerodrom militar. În contextul vremii, pe lîngă nevoia unui aeroport civil internaţional, Guvernul României mai avea un scop strategic. Se dorea scoaterea din circuitul spre Orient a aeroportului Brno din Cehoslovacia. Nu erau neglijate nici interesele posibililor investitori străini. Operarea unui aeroport presupune alimentarea cu combustibili, iar România era nevoită să importe petrol, din cauza conţinutului mare de sulf din rezervele autohtone. S-au prezentat două soluţii foarte asemănătoare, ambele brodate pe amplasamentul Aerodromului Otopeni: una franceză, alta austriacă. În esenţă, proiectele prevedeau construcţia unei piste pe lîngă DN1, pe o lungime de 3,5 km în direcţia nord. La mijloc ar fi fost construită aerogara, iar apoi o altă pistă de 3,5 km, mai la nord. Una pentru aterizare, alta pentru decolare, folosite alternativ, în funcţie de direcţia vîntului.

Odată înaintate propunerile, Ceauşescu a dat ordin ca echipe de specialişti să le analizeze. Au fost create comisii de la Apărare, Aviaţie Civilă şi Petrol. Comisia de la Apărare era condusă de locotenentul Diaconu. Avea 32 de ani. Cu el în echipă mai lucrau inginerul Bădărău – specialist în proiectare de piste – şi inginerul Ivanovici – specialist în instalaţii de aviaţie. Comisiile au lucrat timp de o lună, în sediul Comitetului Central. „Lucrai în tensiune, nici nu ştiai cine e în stînga şi în dreapta ta. Te ştiai în inima forului de conducere şi nu era deosebit de agreabil“ – îşi aminteşte Diaconu.

Analizînd proiectele propuse, echipa locotenentului a constatat că ele presupuneau un efort financiar mult mai mare decît costul în sine de 1 miliard de lei. Mutarea amplasamentului faţă de cel militar însemna demolarea satului Dimieni şi strămutarea cîtorva mii de locuitori. La asta se adăuga construcţia unei şosele noi şi mutarea căii ferate care trece peste pod către Constanţa. Exista o soluţie alternativă? Da, şi ea a fost avansată de echipa de „puştani“ care nu aveau nici un scaun de pierdut de sub fund. Raportul comisiei de la Apărare însuma costuri de 480 de milioane de lei, folosirea în comun a pistei militare de către armată şi aviaţia civilă, construcţia aerogării la DN1 şi mutarea unităţii militare cu toate dependinţele, la sud. Acolo unde, decenii mai tîrziu, aveau să se întîmple afacerile Ţigareta I şi II.

„Ideea nu era să luptăm împotriva proiectelor străine, dar noi am considerat că aeroportul trebuie să se dezvolte în etape. Să ajungem noi la un asemenea trafic aerian încît să se justifice investiţia şi apoi o facem.“ Acesta a fost raţionamentul echipei conduse de Diaconu – aprobat de Ceauşescu, împreună cu 33 de milioane de lei necesare mutării regimentului de la Otopeni mai la sud.

* * *

Trăgînd din ţigara de la „nea Petrică“, locotenentul Diaconu s-a dus către bufetul ministerului. Şi-a cumpărat Snagov cartonat. Kent nu-i plăcea, deşi avea fişetul plin de pachete primite de la piloţi. A sunat la cabinetul ministrului şi a cerut o audienţă. Abia ce ministrul adjunct de la servicii ceruse să fie dat afară pentru că cedează bunurile armatei către administraţia civilă, şi acum avea deja o altă problemă. Cum să demoleze hangarele din nord, să construiască o cazarmă nouă şi o întreagă bază de deservire pentru forţele aeriene, în valoare de 33 de milioane, cu doar 5 milioane date de Ceauşescu? Ministrul Apărării, generalul Ion Ioniţă, l-a liniştit. I-a dat o cafea şi i-a spus: „O să ai bani din fondurile armatei. Nu te uita că nu ţi-a dat Ceauşescu.“

Pe baza raportului făcut de comisia condusă de Diaconu, proiectul civil a fost apoi administrat de Direcţia Aeroportuară a Aviaţiei Civile, subordonată atît Ministerului Transporturilor, cît şi Ministerului Apărării. În 1966, lucrările la aerogară „ieşeau din fundaţie“, iar în 1969 totul era gata, înainte de vizita lui Richard Nixon. În 1977, Diaconu ieşea din armată cu gradul de colonel, nu înainte de a-i prezenta lui Ceauşescu proiectul de aeroport internaţional de la Constanţa. După a doua căsătorie, colonelul în rezervă şi-a schimbat numele în Diaconu-Colintineanu.

Astăzi, la vîrsta de 81 de ani, îşi doreşte să viziteze aeroportul din Otopeni, în zonele unde pasagerii nu au acces, pentru a vedea cum s-a dezvoltat proiectul iniţial.

Laurenţiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist la RFI România şi documentarist independent.

Foto: arhiva personală, Romatsa

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.