Mări studențești

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
Zizi și neantul jpeg

În vara de după ce am intrat la facultate, am plecat la mare cu prietena mea și cu iubitul ei. Eu eram ceea ce astăzi s-ar numi single și, teoretic, aveam toată libertatea din lume. Practic, eram cam încurcată de întreaga situație.

Astăzi, să fii femeie single, singură pe oriunde, e mult mai simplu. Pe atunci, însă, părea o calamitate, o rușine, exagerînd... Eu, una, cel puțin așa mă simțeam: rușinată și inconfortabil. Culmea e că n-aveam decît 18 ani. Dar educația epocii era în sensul acuplării oficializate. Se contura un soi de pseudo-puritanism, dictat în principal de vicisitudinile epocii: era mult mai ușor de supraviețuit în cuplu, puteai pleca împreună cu partenerul la repartiție, de pildă, și aveai ceea ce pe atunci se numea „dosar bun” – dacă erai divorțat nu mai era așa, puteai avea necazuri la „locul de muncă”, chiar să fii dat afară. De asemenea, era o problemă reală dacă rămîneai însărcinată, avorturile erau ilegale și începea circul: ori făceai un avort improvizat și-ți riscai viața, ori încercai să te măriți (știu cum sună asta azi) ori – și am întîlnit cazuri – îți creșteau părinții copilul „din flori”.

Pe scurt, așa erau vremurile. Cîte tragedii nu s-ar fi putut evita dacă avorturile ar fi fost legale și dacă ar fi existat măcar o brumă de educație sexuală (în afara orei de biologie, pe care o țin minte pînă-n ziua de azi, cu „Reproducerea la om“, cînd, practic, învățam niște denumiri pe care le asociam unor poze, din care oricum nu înțelegeam mare lucru). Cert e că mentalitățile erau așa, și numai ideea de a fi single era o aventură. Poate și de-asta țin minte atît de exact ce am făcut în acea vacanță, de altfel, nereușită. Îmi aduc aminte că mergeam serile la discotecă și cunoșteam diverși băieți care erau de oriunde din țară și care îmi povesteau cîte ceva din vieților lor, despre care nu mai știu mare lucru, pentru că beam vodca-cola. Îmi amintesc însă cea mai grozavă întîmplare a momentului: am făcut baie noaptea în piscina de la Hotel Amfiteatru din Olimp, care pe atunci ni se părea ceva suprem (și care pînă acum doi ani era într-o uluitoare paragină, ți-era frică să mergi singur pe aleile din jurul lui, era sălbăticie). M-am împrietenit cu unii și alții și s-a format un fel de gașcă tranzitorie care a avut tupeul să pătrundă, nici nu mai știu cum, fraudulos, cu siguranță, la singura piscină deschisă noaptea (cel puțin după știința noastră) pe litoral. Țin minte și acum entuziasmul de a face ceva interzis, răceala apei și, mai ales, frigul amar de după aceea, cînd ne-am înfofolit ca să nu răcim.

N-a fost deloc romantic, dar a fost o victorie de pe o ipotetică Bucket List: am bifat-o și pe-asta. A trecut și vacanța nu foarte plăcută și a venit, în sfîrșit, momentul mult așteptat: să merg la mare în cuplu. Și nu oricum, ci prin facultate, prin organizația studențească a momentului. La sfîrșit de ani ʼ80, în vremea lui Ceaușescu. Am reușit cu chiu, cu vai, să luăm bilete la mare de 1 mai. Vreo trei zile, cred. Încă de pe atunci se statornicise obiceiul ăsta.

Țin minte și acum momentul cînd am ajuns la gară și am văzut îmbulzeala de pe peron. Îmbulzeală e un eufemism. Nu te puteai apropia de tren decît dînd din coate la propriu, îmbrîncindu-te. Apoi, nu te puteai sui în tren. Am făcut și eu, pentru prima dată, ce văzusem prin filme: m-am urcat în tren pe geam. Iubitul meu de atunci m-a tras pe geam în sus. Din fericire, și incredibil, a funcționat. Trenul de atunci îmi aduce aminte de cel din Balanța, filmul meu neaoș preferat. Atmosfera era, în esență, aceeași, doar că eram eu într-o stare mai plutitoare care nu-mi permitea s-o observ. Sau să recunosc că am observat-o.

La mare, am fost cazați chiar la un hotel. Și ne-au lăsat să stăm cum voiam în cameră, chiar două persoane necăsătorite de sex opus (ceea ce era o blasfemie pentru vremea de atunci, pe care o puteai rezolva doar dacă aveai destulă prezență de spirit să-i împingi recepționerului, odată cu buletinul, 50 de lei). Era o situație interesantă: mergeam la mare de 1 mai, dar, în anul acela, și Paștele cădea pe 1 mai. Paștele care nu se serba pe față-n comunism, deși lumea avea voie să meargă la biserică de Înviere (nu trebuia decît să ai buletinul la tine, căci în noaptea aceea Miliția făcea multe razii) și era lăsată, tacit, să vopsească ouă (doar exista vopseaua Gallus) și să pună la copt cozonaci. În ziua de Paști și de 1 mai, am coborît, împreună cu toată floarea cea vestită a studențimii, în restaurantul hotelului, unde urma să luăm masa de prînz. Chiar eram curioasă cum aveau de gînd angajații hotelului să rezolve coincidența celor două sărbători. Ne aștepta o masă încărcată cu de toate. Chiar îmbelșugată pentru vremea aceea. În centrul ei, surpriză, trona un platou uriaș cu cartofi pai prăjiți, vopsiți nici mai mult, nici mai puțin decît în roșu, galben și albastru. Cu Gallus. Tricolori.

A fost o victorie abilă a celor de la hotel, care au reușit să iasă basma curată dintr-o situație imposibilă. Care pe unii i-ar fi putut costa funcția.   

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.