Lipsa problemelor cu vecinii maximizează puterea şi influenţa regională

Nicu POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Lipsa problemelor cu vecinii maximizează puterea şi influenţa regională jpeg

- despre relaţia România-Ucraina în context regional -

Eu am mai multe avantaje: în primul rînd că nu sînt nici din Ucraina, nici din România şi, în acest sens, sper să vin cu o perspectivă ceva mai detaşată faţă de problemele cu care s-au ciocnit aceste două state foarte importante din punct de vedere regional; al doilea avantaj este că vorbesc româna şi, dacă mai reuşim să organizăm vreo cinci forumuri de acest fel, sper să învăţ şi ucraineana. Mă voi referi la cîteva elemente atît din politica externă a Ucrainei şi la relaţiile actuale dintre Uniunea Europeană şi Ucraina, precum şi la problemele dintre România şi Ucraina – aşa cum le văd eu. S-au spus deja atîtea lucruri pozitive, încît cred că următoarea mea contribuţie va fi să mai agit puţin spiritele.

Relaţiile Uniunea Europeană-Ucraina trec acum printr-o criză foarte serioasă. Probabil este cea mai serioasă criză de politică externă pentru Ucraina, de la independenţă încoace. În fond, modelul de politică externă al Ucrainei, în ultimii douăzeci ani, a fost bazat pe aşa-numita politică de orientare pe mai multe direcţii – sau o politică multivectorială. Atît în Europa Centrală, cît şi în România, acest tip de politică nu prea a fost înţeles, pentru că întotdeauna speranţa faţă de state precum Ucraina sau Republica Moldova a fost că ar putea imita şi urma modelul statelor baltice, sau chiar al României, prin aderarea la NATO, apoi la Uniunea Europeană. Ucraina însă are un statut mai special – atît constrîngerile externe, cît şi cele interne au fost mult mai mari decît în cazul Europei Centrale. Şi, într-un anumit sens, această politică multivectorială a fost practic de neevitat pentru Ucraina. Există însă mai multe modalităţi de a implementa şi de a gestiona o astfel de multivectorialitate. În fond, logica multivectorialităţii este exprimată şi printr-un proverb pe care îl cunoaşteţi cu toţii: „viţelul blînd suge de la două vaci“. Acest tip de logică a determinat şi abordarea politicii externe a Ucrainei şi, într-o anumită măsură, politica externă a Republicii Moldova din ultimii ani.

Însă problema de care se ciocneşte Ucraina la etapa actuală este că partenerii săi externi, în mod special din cauza modului cum evoluează politica internă din Ucraina, nu mai doresc să joace acest joc, care i-a reuşit Ucrainei în ultimii douăzeci de ani, dar acum îi reuşeşte din ce în ce mai puţin. Pentru că astăzi nici Uniunea Europeană, nici Rusia nu mai doresc să joace acest joc în urma căruia Ucraina încearcă să extragă concesii, şi de la est, şi de la vest, pentru a-şi consolida situaţia actuală. Şi în Uniunea Europeană există o schimbare destul de radicală a percepţiei Ucrainei. Dacă acum cîţiva ani principalul termen care explica modul cum vedea Uniunea Europeană Ucraina era un fel de fatigue (oboseală) de Ucraina, acum s-a trecut într-o nouă fază: faza de iritare deschisă faţă de modul cum evoluează situaţia din Ucraina. În acelaşi timp, ştim că, inclusiv în interiorul Uniunii Europene, în ultimul deceniu Ucraina a fost unul dintre subiectele cu cel mai mare potenţial de divizare a opiniilor în interior. În Europa Centrală, în special în statele noi-membre, întotdeauna exista speranţa că Ucraina va putea fi ancorată la procesele de integrare europeană; va putea fi chiar ataşată cu anumită întîrziere la procesul de aderare la Uniunea Europeană şi acest lucru evident că deocamdată nu a reuşit. Însă, în special în contextul cazului Timoşenko, există în mai multe state din Europa Centrală şi o percepţie că în cazul Ucrainei se aplică anumite standarde duble. Că gradul de democraţie în Rusia nu este mai mare, dar chiar mai scăzut decît în Ucraina. Totuşi, aşteptările pe care le are UE şi duritatea cu care Uniunea Europeană tratează Ucraina sînt excesive, inclusiv din cauza faptului că acelaşi tip de duritate nu se regăseşte în politica externă europeană faţă de alte state, inclusiv faţă de Rusia. Evident că la Kiev există şi forţe cărora o astfel de interpretare le convine, inclusiv din motive de politică internă.

Interesele strategice ale României şi Ucrainei coincid

Dacă ne referim la relaţiile dintre România şi Ucraina, cred că există o serie de probleme tactice sau percepţii parţial diferite şi parţial greşite, care nu permit realizarea unei agende de cooperare în condiţiile în care interesele strategice ale României şi Ucrainei practic coincid. Şi dacă punctăm acele probleme relativ mici din relaţiile româno-ucrainene: navigarea pe Dunăre, canalul Bîstroe – problema Insulei Şerpilor este rezolvată în linii mari. Atunci care sînt problemele rămase încă pe agendă? Este vorba parţial şi despre drepturile minorităţilor. Există şi o diferenţă de percepţie destul de serioasă faţă de problema cetăţeniei române şi a paşapoartelor româneşti care se eliberează în Ucraina. Pe de-o parte, reacţia iritată pe care o are Ucraina faţă de problema paşapoartelor poate fi oarecum înţeleasă şi nu se deosebeşte prea mult faţă de reacţia altor state din Europa Centrală şi de Est faţă de probleme similare. Or, Slovacia este la fel de iritată faţă de procesul de paşaportizare a minorităţii maghiare din Slovacia. Ştiţi bine că sînt complicaţii în ceea ce priveşte relaţiile dintre Bulgaria şi Macedonia, sau cel puţin au existat înainte de abolirea vizelor Schengen pentru statele din Balcani. Deci, pe acest fundal, tipul de reacţie a Ucrainei nu se deosebeşte foarte mult faţă de tipul de reacţie a oricărui stat din această regiune care se confruntă cu astfel de probleme. Ştim bine că în urmă acum zece ani România era destul de stresată de discuţiile legate de legitimaţia de maghiar, şi în acest sens ar trebui parţial să înţelegem acele preocupări pe care le are Ucraina, inclusiv în condiţiile în care legislaţia Ucrainei nu permite dubla cetăţenie.

Pe de altă parte, cred că şi temerile pe care le are Ucraina sînt exagerate. Dacă trasăm problema în paralel cu Republica Moldova – un stat care este şi mai mic, şi mai vulnerabil decît Ucraina, în care o mai mare proporţie a populaţiei deţine paşapoarte străine, inclusiv paşapoarte ruseşti, ucrainene, bulgare şi româneşti – constatăm că, practic, acest lucru nu are un impact vizibil asupra modului cum deţinătorii acestor paşapoarte îşi percep propria apartenenţă la statul Republica Moldova. În acest sens, cred că, în pofida divergenţelor legate de politica paşapoartelor României în Ucraina, acest lucru nu trebuie văzut în Ucraina ca o ameninţare. Este o problemă care poate fi gestionată.

Ce credem unii despre alţii

Pe lîngă cîteva subiecte relativ mici, dar concrete, există şi anumite divergenţe şi neînţelegeri legate de stereotipurile abordate anterior. În acest sens, urmărind şi presa ucraineană, şi presa românească, aceste stereotipuri se conturează în jurul a doi poli. În linii mari, percepţia României în Ucraina – simplistă ca orice stereotip – este că România e un stat nu foarte diferit de Ucraina, care este aproximativ la fel de corupt şi la fel de semifuncţional, şi care, printr-o coincidenţă de factori geopolitici, a aderat la NATO şi UE – nu chiar pe merit – şi cu siguranţă Ucraina ar merita să facă parte din UE cam în aceeaşi proporţie ca România. Cam aşa se conturează stereotipurile legate de România în percepţia Ucrainei.

Sper ca aceste stereotipuri să fie combătute, dar nici în cazul României stereotipul despre Ucraina nu este tocmai foarte flatant. În linii mari, este văzută drept un stat mult mai corupt, care a eşuat în procesul de reforme, un stat care are o politică destul de restrictivă faţă de minorităţi – în fond, Ucraina este văzută ca o mică Rusie. Cred că importanţa acestui forum este să depăşească aceste stereotipii de gîndire.

Însă cel mai important lucru pe care vreau să îl spun este că nu trebuie să tratăm aceste divergenţe, stereotipuri şi probleme relativ mici drept ameninţări. Or, dacă citim presa, şi din România, şi din Ucraina, aceste state sînt percepute ca ameninţări la adresa securităţii celuilalt stat. În aceste condiţii, trebuie să ne axăm pe interesele strategice comune. Interesul strategic comun maxim este ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană – lucru de interes strategic pentru România. Fiecare stat din Europa Centrală şi de Vest, în ultimul deceniu, a dorit ca vecinii săi de la est să facă parte din UE. Este mult mai confortabil ca vecinul tău de la est să facă parte din Uniunea Europeană decît dintr-un alt bloc integraţionist, sau să facă parte dintr-o zonă tampon dintre Est şi Vest. Dacă procesul de reforme şi evoluţiile politice interne din Ucraina nu permit, în viitorul previzibil, o apropiere de UE, cel puţin interesul României este ca Ucraina să-şi menţină gradul de independenţă strategică şi să-şi păstreze coridorul de acţiune în politica externă exprimat prin acest termen de multivectorialitate. Inclusiv din perspectiva faptului că România nu are nici un interes să aibă la est o Uniune Eurasiatică reintegrată, care evident ar crea o dinamică foarte diferită, inclusiv pentru Republica Moldova.

Şi Ucraina, şi România sînt două state care se văd puteri regionale şi care îşi doresc să aibă un anumit prag de influenţă în afara propriilor hotare. În acest sens, psihologia acestor două state este diferită de psihologia unor state mici, cum ar fi Bulgaria, Moldova sau Slovacia. Ucraina şi România doresc să-şi realizeze vocaţia de state influente în regiunea Mării Negre, astfel că ar face bine să înveţe de la o altă putere regională care se află ceva mai la sud – Turcia, despre care în ultima perioadă s-a vorbit foarte mult că ar fi pe o traiectorie ascendentă şi de influenţă crescîndă, atît în spaţiul Mării Negre, cît şi în Orientul Mijlociu. Şi dacă ne uităm la succesul Turciei, vom vedea că acest succes are două ingrediente-cheie. Unul ţine de creşterea economică internă şi de reformele economice. Însă al doilea ţine de modul cum şi-a conceput Turcia politica externă din ultimii aproape zece ani. Şi aţi auzit cu toţii această formulă-cheie a politicii externe turceşti – zero probleme cu vecinii. Uneori le-a reuşit turcilor realizarea acestui obiectiv, alteori – nu, dar întotdeauna au încercat să-şi rezolve problemele cu vecinii, inclusiv prin dialogul pe care l-au avut cu Armenia, cu Siria, ca să nu mai spun de statele din Balcani, cu care Turcia şi aşa are relaţii bune. În cadrul acestui dialog, Turcia a mers foarte activ pe crearea unor zone de liber-schimb şi abolirea vizelor cu, practic, toate statele din zona Mării Negre – şi Rusia, şi Ucraina, şi Georgia –, dar şi cu Orientul Mijlociu. Şi a mers pe o politică foarte dinamică şi foarte activă de rezolvare a problemelor pe care le are cu vecinii. Turcia a înţeles că lipsa problemelor cu vecinii îi maximizează puterea şi influenţa regională. Cred că acest lucru ar trebui să fie principala lecţie atît pentru Ucraina, cît şi pentru România, şi anume realizarea faptului că influenţa şi relevanţa acestor două state depind în mare măsură de modul în care îşi vor putea soluţiona problemele pe care le au, ţinînd cont de necesitatea transformării acelor interese strategice comune, despre care am vorbit, într-un plan şi şir de acţiuni foarte concrete, astfel încît şi România, dar şi întreaga Uniune Europeană şi în primul rînd societatea ucraineană să vadă o Ucraină mai profund ancorată în spaţiul european.

Nicu Popescu este senior fellow la European Center on Foreign Relations, cel mai mare think tank european în materie de politică externă. Textul reprezintă o versiune editată a discursului ţinut la „Forumul civic România-Ucraina – Prima ediţie“, eveniment organizat pe 24-25 mai de Centrul Român de Politici Europene şi Institute of World Policy (Ucraina), cu contribuţia Ministerului român de Externe, direcţia de Asistenţă pentru Dezvoltare, şi a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.