La înălbit zăpada

Alexandru SZAKÁCS
Publicat în Dilema Veche nr. 785 din 7-13 martie 2019
La înălbit zăpada jpeg

Dragii mei, iarăși mă mănîncă pixul. După ce am parcurs Dosarul Dilemei vechi despre iarnă, nu mă pot abține să evoc un episod de iarnă interesant, hazliu și, în același timp, trist, dar simptomatic, de pe la începutul anilor 1980. Dedic această scriitură, cu drag, nostalgicilor acelor vremuri.

Eram geolog, deja cu ceva cheag (fusesem angajat în 1974) la Întreprinderea de Prospecțiuni în București. Dar mai aveam o calitate importantă: eram și membru de partid. (Care partid?? Altă întrebare!)

Și acum o paranteză. M-am înscris în PCR în anul al doilea de studenție, cînd profesori de-ai mei, pe care îi admiram, m-au abordat cu propunerea de a deveni membru. Au argumentat frumos și, pentru mine atunci, credibil, că Partidul are nevoie de tineri serioși și studioși ca mine, nădejdea de mîine a țării. Nu am putut refuza, ba chiar m-am simțit măgulit că profesori pe care îi stimam atît de mult m-au băgat în seamă, pe mine, un băiat modest din provincie, ba și „bozgor“ pe deasupra. Așa că am intrat. Abia mai tîrziu am aflat că un coleg de-al meu de an, abordat și el în aceiași termeni, a refuzat oferta cu un scurt și dur „nu vreau“. L-am admirat și invidiat, mai tîrziu, pentru acest gest curajos.

Și acum episodul cu pricina. Într-o dimineață de iarnă tîrzie, venind la serviciu, observ agitație mare pe culoare și în birouri. „Astăzi nu se lucrează, toată lumea la muncă patriotică.“ Așa, hodoronc-tronc, pe nepusă masă. Ce se întîmplase? Dis-de-dimineață, niște tovarăși de la Sectorul de Partid (a se citi: activiști de la Comitetul de Partid al Sectorului 1) au venit la întreprindere, au convocat secretarii organizațiilor de bază și le-au trasat sarcina, „venită de sus“, de a mobiliza imediat lumea la muncă patriotică. Am aflat apoi și despre ce muncă patriotică atît de urgentă era vorba: trebuia să luăm în primire un sector de cîteva sute de metri pe un bulevard central al Bucureștilor, unde aveam să descărcăm cu lopețile zăpadă proaspătă adusă de camioane și să o așternem peste zăpada murdară, cenușie-neagră, de pe margini, plină de mizerii de neînchipuit (inclusiv hoituri de animale, pisici și cîini maidanezi degerați). Pentru ce? Pentru că Tovarășul Ceaușescu urma să treacă pe acel bulevard și tovarășilor de la municipiu și de la sectoare le era teamă că priveliștea îl va indispune pe Tovarășul, iar asta ar putea duce la ceva sancțiuni și demiteri.

Aflînd despre ce era vorba, am zis, cu voce tare, că eu nu mă duc. S-a aflat imediat și am fost chemat la șefi, printre care și secretarul de partid: cum adică nu mă duc? Refuz o sarcină de partid? Am încercat să le explic, chiar în termeni partinici, că nu înțeleg ce fel de sarcină de partid este aceea de a înălbi zăpada, la care să fie scoși „din producție“ oameni cu cinci ani de facultate. Nu de aceea am învățat geologie timp de atîția ani, ca să-mi pierd vremea cu înălbitul zăpezii, cînd pot fi mai de folos societății stînd la locul meu și lucrînd la ce mă pricep mai bine și, de altfel, munca la care eram somat să particip putea fi făcută de oameni necalificați. Se uitau tovarășii la mine ca la urs, apoi se uitau unul la altul, mustăceau, pînă ce secretarul de partid, plin de importanță, a zis: „În Partid e ca la armată, ordinul se execută, nu se discută“. Iar dacă nu mă conformez, voi suporta consecințele. „Am înțeles“, am zis și am ieșit din biroul șefului de secție.

Și nu m-am dus. Consecințele au venit, desigur. Am fost convocat la Comitetul de Partid pe Întreprindere și am fost amenințat cu sancțiuni grave, dar, binevoitori, mi-au oferit și șansa căinței, adică a unei autocritici publice, la o ședință de partid, pentru a-mi ușura situația și a mă alege cu o sancțiune mai blîndă. Am refuzat. Pînă la urmă, pe considerentul că „e, totuși, băiat bun, chiar dacă prea slobod la gură, încă prea crud, mai trebuie lucrat cu el pe linie ideologică“, am scăpat cu „vot de blam cu avertisment“, a doua cea mai gravă sancțiune de partid după excludere (care, probabil, m ar fi costat și locul de muncă), pe motivul refuzului de a îndeplini o sarcină de partid, fără a se menționa în ce anume a constat sarcina de partid refuzată. La un moment dat, mai tîrziu, cînd mă bătea gîndul să-mi dau demisia din partid, chiar mi-a părut rău că nu m-au dat ei afară atunci, pentru că știam că a demisiona din partid este o crimă mult mai mare, și cu consecințe mult mai grave, decît a fi dat afară din partid sau, pur și simplu, a nu fi membru de partid. Întîmplarea a lăsat, desigur, urme și în dosarul meu de cadre, sub forma unei pete mari negre, care m a urmărit apoi, în diverse circumstanțe, pînă la Revoluție. 

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.