La băi

Publicat în Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie – 4 august 2021
Invizibilii jpeg

Nu-mi aduc aminte să mai fi fost la vreun ștrand, cu atît mai mult la așa-numitele băi – în România sau oriunde altundeva – poate din copilărie. M-am nimerit, cum-necum, anul ăsta și recunosc că a fost o reală scufundare într-o bucată vioaie de antropologie culturală. Mă simt nevoită să zic de la bun început că nu scriu lucrurile astea din cine știe ce postură a individului care nu și-a mai mișcat fundul snob de pe plajele din Mediterana, nici cu rînjetul suficient al vreunui rasat care s-a văzut aruncat în asemenea situații plebee. Am văzut, am observat, am mirosit, am băut o bere și acuma povestesc cu reală plăcere și cu o sinceritate care n-are nevoie de clasificări.

Sînt undeva în România unde, pe niște dealuri line, autoritățile locale au construit un mega-complex cu ștranduri și băi sărate. De la intrare ești aruncat într-un drum triumfal străjuit de-a stînga și de-a dreapta de ziduri de colaci din aceia de plajă, gata umflați. Care cu gît de rață sau de lebădă, inorogi cu cîte un corn de plastic portocaliu, pisici și alte animale stau claie peste grămadă și se dezumflă ușurel în căldura infernală. Din loc în loc se vînd rochii de plajă a căror estetică pot s-o înțeleg după un minim timp de reflecție și costume de baie în culori orbitoare. La intrarea în complex primim cîte o brățară din hîrtie colorată pe care sîntem sfătuiți să n-o pierdem. A mea e roz aprins, de uz minimal, dar văd la niște copii încă vreo două de culori diferite: accesul mult dorit la tobogane, mi se spune.

Chirăiala și muzica din împrejmuire se aud ca un vuiet nedefinit, semn că acolo e multă lume și suficientă distracție. Mai multe terase stau umăr la umăr într-o competiție crîncenă de stiluri muzicale. Dacă unul dă muzica mai tare, ălălalt se chinuie s-o acopere. Rezultă o hărmălaie care-ți zguduie berea în pahar, creierul din cap și omoară orice chef de conversație. Dar nu de conversație are timp lumea aici, și pot să înțeleg asta. La cîțiva metri, din niște tobogane lucioase țîșnesc cu viteză copii, ca bomboanele din dispenserele Pez. Ăia mai mititei își pierd chiloții în viteza alunecării, ăi mai mari fac tot felul de tumbe la aterizare, e o chirăială generală, iar pe margine părinții se chinuie să mai scoată din apă cîte un copiluț deja stafidit și mov de la atîta bălăceală.

Niște zeci de metri mai încolo, peisajul e total diferit. Aici sînt bazinele cu apă teribil de sărată care te țin la suprafață ca pe o minge umflată. În bazine plutesc oameni mai degrabă în vîrstă și mai degrabă grași. Bănuiesc că apa asta vindecă diverse afecțiuni, așa cum și nămolul, pe care-l văd întins pe trupurile altora, probabil că o face. Apa bate în cafeniu, din cauza sării, mi se spune, iar oamenii plutesc în ea ca măslinele în găleată. Nicăieri nu am văzut o colecție mai mare de burți ca aici. Burți bărbătești, burți femeiești și burți de copii. Burți pe care s-au vopsit numere de tricou cu nămol. Burți care atîrnă periculos pînă spre  genunchi și burți îndrăznețe, țuguiate, cu buricele ieșite ca un popcorn expandat, burți care încep din gît, albe, bronzate, lucioase și mate. Un perete de crengi pe care se scurge apa sărată e zona de aerosoli. Mă duc și trag adînc aerul ăla în piept; nu simt nimic, un miros răcoros și atît.

Complexul ăsta e o ieșire în familie pentru oamenii locului. O vacanță. E prilej de socializare și flirt pentru adolescenții din satele apropiate. Fetele au unghii lucioase și sînt fardate, ei au șorturi hawaiene și lanțuri la gît. Se mănîncă tot, de la șaorma la langoși – niște gogoși imense pe care se rade brînză, altfel decît le știu de prin sud, de aici. Totul e prăjit, gras și mult. Se mănîncă în chiloți, în costume de baie, în sutiene care sprijină greu sîni mari, de toate vîrstele.

Atmosfera e de no nonsense, asta este și atît se face, asta se ascultă și asta se bea. O lume la universuri distanță de trupurile atent întreținute de prin alte locuri sofisticate. Căci probabil că asta te va uimi de la bun început. Cît de nesănătos arată populația noastră și cît de puțin îi trebuie să îi fie bine.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor‑șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.