Haz de necaz

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Săptămîna trecută, într-un articol din Dilema veche, domnul Cătălin Ștefănescu scria amar despre momentul de hăhăială națională stîrnit, în fiecare an, de „perlele de la Bac“. Despre cum, în loc să ne preocupe moștenirea lăsată acestor copii, o lume tulbure, a ignoranței și a sărăciei, noi, adulții de azi, ne batem în piept cu micile noastre vitejii școlărești din secolul trecut și ne înălțăm piedestaluri de la înălțimea cărora privim cu dispreț generațiile care ne vor face viitorul.

Îi înțeleg tristețea: de nenumărate ori am scris, la rîndul meu, despre cum ne prefacem că ceea ce se întîmplă acum în școlile românești nu ar fi vina noastră, ci a unei „gene defecte“ care șubrezește generațiile tinere. Am scris despre felul inadmisibil în care s-a comportat societatea românească postdecembristă în fața problemelor din educația națională: miniștri incompetenți, ignoranți, slugarnici, dascăli plătiți mizer, programe reformatoare întocmite între două tururi electorale etc. Am scris, mai ales, despre perlele profesorilor, găsite în proiectele lor de lecție sau în aşa-zisele lor lucrări științifice pe diverse teme de educație. Cu alte cuvinte, știu destul de bine cîtă dreptate are domnul Cătălin Ştefănescu. Pe de altă parte, am totuși de făcut niște mici observații la efortul amîndurora de a ne pune cenușă în cap.

„Perlele“ găsite în tezele copiilor sînt amuzante. Chiar sînt! Nu ai cum să nu rîzi citind „Romanul Plumb a lui Rebreanu este o artă poetică deoarece prezintă drama unui ţăran într-un cavou.“ Sau la „Anul cu 365 de zile se numeşte an biseptol.“ Știu, este frustrant gîndul că de aceste perle rîd nu numai cei citiți, educați, ci, mai ales, jurnaliști de tabloide agramate, foști miniştri ai Educației care au rămas în istoria României pentru dezastrul lăsat în urmă, rîd parlamentari ignari și funcționari analfabeți. Oameni care ar trebui, deci, să se simtă mai curînd responsabili, decît amuzați. Rîsul e, pe scurt, prea „democratic“. Dar hazul stîrnit de „creativitatea“ elevilor la examenele naționale mi se pare unul dintre puținele momente „igienice“ ale societății în raport cu educația: e un rîs terapeutic. Citești, te minunezi, zîmbești și treci mai departe, sancționînd, în cel mai blînd mod cu putință, inadecvarea. Nu cred că folosește nimănui să transformăm acest moment într-unul al tragediei naționale. 

Moda perlelor de la Bac există de mult timp: pot da și acum citate exacte din cărţile lui Mircea Sântimbreanu, Grigore Băjenaru sau Nicolae Saftu în care copiii vremurilor trecute slobozeau porumbei la fel ca cei de astăzi. De pildă: „Manole ziua zidea și noaptea se surpa.“ Sau: „Agripina, de copii, avea cinci capete.“

Nu cred că o discuție eficientă despre moștenirea lăsată copiilor noștri, despre reforma în învățămînt, ar trebui pornită de la acest „moment estival“: perlele nu dau măsura exactă, corectă despre ceea ce se întîmplă cu adevărat în școlile românești. Nimeni nu se îndoiește că adolescenții și copiii de acum sînt mai buni decît ceea ce scriu pe foile de examen.

Ar trebui semnalat, totuși, un fapt bun: în general, tot amuzamentul stîrnit în fața foilor de examen este acompaniat, în presă, de analize serioase asupra felului în care este construită programa de învățămînt, sînt formulate subiectele de testare a cunoștințelor, asupra pregătirii cadrelor didactice. Cei preocupați de educație știu unde e buba. Din păcate, cei care știu unde e buba nu sînt și cei care decid.

Să presupunem, însă, că luăm în serios rateurile de pe foile de examen, că ne îngrijorăm de ceea ce găsim acolo. Cred însă că, dacă transformăm o problemă punctuală – de tipul ce fel de informație și formație primesc copiii în școală – într-una mai largă și mai dramatică, de tipul moștenirea grea lăsată pe umerii generațiilor tinere, nu le vom rezolva nici pe una, nici pe cealaltă. Cred că ar trebui să fim mai abili în detectarea punctuală a problemelor și în găsirea soluțiilor eficiente.

Aș vrea să spun că, pe an ce trece, totuși, nici perlele nu mai sînt ce-au fost: în loc de formulări hazlii, vid de cunoaștere, verze ideatice, formulări amuțitoare, perlele din ziua de azi aduc mai curînd a bombăneli, cîrteli, negocieri jalnice cu examinatorul etc. Pe vremea mea, aveau mai mult haz. Ca să vă conving, am să dau una din galeria proprie, clasa a cincea: „Prima descoperire a omului a fost mîna.“ Ani buni a fost ținută în cartea de aur a școlii pe prima pagină.

Maria Iordănescu este psiholog.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.